***

 O, mamă..dulce mamă..

O, mamă..dulce mamă..te-acoperă nămeții,

Cu zilele trecute și anii care vin,

Dar eu îți simt sărutul în zorii dimineții,

Și în amurgul serii, văd chipul tău senin..

Te văd, deși ești dusă departe-n veșnicii,

Și câte nu ți-aș spune, dar știu că tu le știi,

Te văd și lângă mine, te văd și-acolo sus,

Și-n ruga ta fierbinte, simt mâna lui Isus..

Mai pot să plâng cu tine în taină câteodată,

Să mai revăd trecutul vieții tale-ntregi,

Să-ți mai aud suflarea și vorbele în șoaptă,

Când lacrima prelinsă, cu mâna ta mi-o ștergi..

Zadarnic suflă vântul, uitării peste vremi,

Cu valurile negre, a nopții zbuciumate,

Când eu te-aud într-una, pe nume cum mă chemi,

Și-ți văd privirea dulce, în mii de locuri poate..

Ți-i troenit mormântul cu anii care-au nins,

Și florile-s uscate, luminile s-au stins,

Tu..mi-ai rămas lumina și inima mi-i sfeșnic,

Din tine vine dorul și-n mine arde veșnic..

Autor Ovidiu-P.