***

 O POVESTE PE CARE ORICE FEMEIE AR TREBUI SĂ O CITEASCĂ ...

...........🖋

Numele meu este Veronica și aceasta este povestea care mi-a schimbat viața.

M-am căsătorit tânără și îndrăgostită,

Am avut doi copii, iar dacă ești femeie și citești aceste rânduri înțelegi că, copiii îți fură încet frumusețea, nu mă plâng, copiii mei sunt cel mai frumos lucru din viața mea, dar mi-a fost greu să mă privesc în oglindă și să descopăr că anii îngropau femeia nebună, îndrăzneață și visătoare care am fost odată.

Soțul meu mă tachina mereu în legătură cu greutatea mea, îmi distrugea stima de sine și se transforma încet într-un nesimțit pe care l-am blestemat de mai multe ori și pe care l-am vrut afară din viața mea, dar am sperat că se va întoarce să fie bărbatul de care m-am îndrăgostit.

Mii de diete întrerupte nu au fost soluția pentru că înainte de a fi femeie am fost mamă și copiii cer atenție care te pune între ciocan și nicovală.

El nu era niciodată cu noi, uneori venea beat acasă și mă mulțumea pe jumătate, dar fără aceeași intensitate, eu încercam să-i atrag atenția, dar pe gustul lui nu mai puteam să-l mulțumesc.

Prietenele mele mi-au dat sfatul clasic: lasă-l, tu valorezi mai mult, dar mie îmi era frică, atât de frică de singurătate, de respingere, de a lupta singură, mă gândeam la copiii mei, la bunăstarea lor, viața mea trecea printr-un infern pe care doar eu îl vedeam și trebuia să rezist.

Până când am găsit acele mesaje de pe telefonul lui, da, știu, a fost greșit, dar distanța era prea mare, timpul petrecut la telefon prea mare și am fost mâncată de îndoială și gelozie.

Ea îi scria lucruri obscene, el îi răspundea la fel, am găsit și poze cu ea, era frumoasă, în formă și mult mai tânără decât el și decât mine, femeia aceea a scos la iveală acea parte din soțul meu pe care nu reușisem să o găsesc de mult timp.

Am vrut să-l trezesc, am vrut să țip, dar era dimineață devreme, m-am așezat la masă și mi-am pregătit o cafea, trebuia să mă gândesc la ce voi face, mai întâi m-am simțit furioasă că mi-a fost infidel, apoi am început să mă învinovățesc pentru că simțeam că l-am îndepărtat, m-am culcat, nu i-am spus nimic, voiam să-l recuperez, trebuia să-l aduc înapoi lângă mine.

În seara aceea am rugat-o pe mama să aibă grijă de copii, am pregătit o cină, am pus lumânări și muzică romantică de pe un disc pe care mi l-a editat, mi-am pus o jartieră care nu-mi venea bine, mi-am aranjat părul și l-am așteptat, trebuia să o fac, trebuia să îl seduc.

Ora zece seara ora lui de sosire și nu a venit, lumânările erau terminate și discul s-a învârtit de trei ori și el nu a apărut, am început să răcesc, mi-am pus haine mai comode și după ora unu dimineața a sosit foarte beat, și-a bătut joc de discul meu și de lumânările mele și m-a făcut bătrână, l-am luat de mână și mi-a dat drumul, m-am dezbrăcat repede, a trebuit să-i arăt lenjeria mea dar el doar s-a uitat la mine, s-a întors și s-a aruncat pe pat spunându-mi: fă-mi-o atunci....

M-am simțit atât de rău, atât de proastă, atât de murdară, mi-am luat hainele și am plecat, el țipa la mine dar era atât de beat încât nu mă putea urmări, am fugit și mi-am luat cheile de la mașină, m-am dus la singurul bar care era deschis.

Mă simțeam distrusă, trebuia să beau ceva și să plâng, erau puțini oameni, am comandat o margarita, m-am dus la tonomat și am căutat niște melodii de despărțire, am auzit niște idioți de la masa alăturată spunând: uite o mamă care suferă, m-a înfuriat, m-am întors la masa mea și am început să beau, îmi curgeau lacrimile și mă gândeam: în alte vremuri ar fi venit la masa mea oferindu-mi de băut, dar în noaptea aceea au rămas doar ruinele femeii.

Mă gândeam la tot ce se întâmpla în viața mea, voiam doar să fug și să părăsesc totul, îl rugam pe Dumnezeu să mă ajute, când un pahar cu vodcă a fost pus pe masa mea și în fața mea s-a așezat un bărbat ciudat, era îmbrăcat în negru, avea o vodcă în mână și mi-a spus: mă bucur să te cunosc, numele meu este Daniel și te pot ajuta.

M-am uitat la el și am fost surprinsă, i-am spus: nu, mulțumesc, sunt căsătorită, și am coborât privirea,

Dar el nu a plecat și mi-a spus: Știu și știu prin ce treci, spune-i noroc sau soartă, dar eram pe cale să plec când am putut să te citesc și mi-am dat seama că ai nevoie de puțin ajutor.

M-am uitat în sus și am spus:

Citește-mă?

Mi-a zâmbit și mi-a spus: mamă amăgită, cu stima de sine pierdută, care vrea să fugă de viață și care este preocupată de ce să facă mâine la prânz.

Spune-mi, cum ai știut?

Am fost șocată, sunt eu atât de evidentă?

Conversația lui era plăcută și nu vedeam nicio intenție, așa că i-am spus și după tine cum ai de gând să mă ajuți.

El a zâmbit și a spus că sunt magician, m-am uitat la el sceptic și i-am spus: du-te cu trucurile tale ieftine, el a zâmbit din nou și a spus:

Ieftine?

Bine, hai să facem ceva, arată-mi o poză cu soțul, fiul și fiica ta și ți-i voi descrie așa cum sunt și dacă o pot face fără greș mă vei lăsa să te ajut.

Am ezitat un minut, dar părea atât de convins încât am decis să o fac, dacă nu reușeam puteam să râd în față de acest clovn, mi-am scos telefonul mobil și i le-am arătat și spre uimirea mea mi-a spus exact totul despre ei.

Surprinsă, dar calmă, i-am spus: Domnule magician, aveți toată atenția mea.

Apoi am început să îi povestesc despre mine, m-a ascultat cu atenție, iar când am terminat de vorbit mi-a spus: Bine, hai să îți reparăm viața:

Ei bine, îți vom repara viața.

E în regulă?

Ești psiholog sau ceva de genul ăsta?

El a zâmbit și a spus:

Sunt doar un străin care îți va dezvălui lumea cu alți ochi și pentru asta va trebui să-mi urmezi instrucțiunile fără să te plângi și fără să mă contrazici și în exact două luni vom avea un rezultat.

De acord? Și mi-a întins mâna,

Am dat din cap că da, apoi mi-a strâns mâna puternic, m-a privit în ochi și mi-a spus:

Din acest moment nu vei mai putea plânge, vom recupera fata frumoasă din ochii tăi.

Și-a notat numărul și mi l-a pus în mână spunându-mi : du-te acasă și odihnește-te bine, când pleacă toată lumea îmi dai mesaj și îți dau instrucțiuni, a luat o ultimă înghițitură din băutură și a plecat.

Am ajuns acasă și el dormea pe canapea sforăind pe jumătate dezbrăcat, așa că l-am acoperit și m-am culcat, m-am trezit și el era cu valiza pregătită, mi-a spus că nu mă mai iubește, m-a întrebat unde am plecat aseară, dacă am un amant. Nu am spus nimic, nu am putut să plâng, s-a enervat să mă vadă serioasă și rece, și-a bătut joc de corpul meu, și-a luat valiza și mi-a spus că îl așteaptă o viață fericită alături de ea, a trântit ușa și a plecat. 

Mi-am luat telefonul și l-am sunat pe Daniel și i-am spus:

Ce mi-ai făcut? Vreau să plâng

El a zâmbit ca și cum nimic nu ar fi fost în neregulă și mi-a spus să îmi păstrez lacrimile. Ce s-a întâmplat, am întrebat eu.

I-am povestit totul, mi-a spus să îl las să plece, fiecare își alege destinul, al lui este să se piardă într-o relație de nisip iar al tău va fi să renaști!

Mai întâi vom vedea ravagiile pământului, vreau să te duci la baie și să faci câteva poze corpului tău și să te uiți calm la ele, nu te alarma că nu le voi vedea, vreau doar să le vezi, apoi șterge-le.

La început m-am simțit inconfortabil, dar mi-am făcut curaj și am făcut-o. Le-am făcut din unghiuri diferite, multe dintre ele nu mi-au plăcut, dar altele mi-au plăcut.

Mi-am dat seama că, deși timpul, a trecut, încă mai aveam un pic din mine, mă simțeam frumoasă, cumva mi-am dat seama că nu eram atât de pierdută, da, îmi lipsea puțin de lucru în unele domenii, dar încă mai aveam o anumită frumusețe intimă.

Am șters pozele, entuziasmul meu era pe sfârșite, l-am sunat pe Daniel și l-am întrebat: acum ce?

Ți-a plăcut ce ai văzut?

I-am spus ezitant, el a zâmbit și a spus: 

Ei bine, hai să te facem să-ți placă.

Amintește-ți, când ne placem pe noi înșine, și ceilalți ne plac.

Acum vreau să te duci la garderoba ta și să arunci hainele tale vechi și tot ce nu mai porți.

M-am dus la garderoba mea, chiar aveam haine care nu mi se potriveau și erau păstrate pentru când voi arăta mai slabă, haine care erau uzate, apoi mi-am dat seama că aveam mult fără să-mi cumpăr nimic, că tot ce aveam în garderobă erau haine pe care le aveam pentru că îmi era frică să nu mă simt prost că cheltuiesc bani pe mine.

Din nou a sunat telefonul, era Daniel care spunea:

Odată cu trecerea anilor și a copiilor uităm de noi, fotografiile pe care le-ai văzut sunt imaginea pe care doar partenerul tău o vede în intimitate și este cea mai mare comoară a ta.

Viața lasă o istorie în fiecare dintre noi, dar nouă ne place să trăim în trecut, agățați și uneori îndrăgostiți de amintiri, uităm că stima noastră de sine este o mică plantă pe care trebuie să o udăm zi de zi.

Și, la fel ca în grădina noastră, acea plantă trebuie menținută sănătoasă și frumoasă, iar aceasta este responsabilitatea noastră, a nimănui altcuiva. Este timpul să începem să facem puțină grădinărit.

Este timpul să începem să grădinărim puțin, trebuie să ne ridicăm stima de sine și să învățăm că ceea ce nu este frumos pentru ochii altcuiva poate fi cel mai frumos lucru pentru ochii altcuiva.

Găsește-ți cele mai bune haine, pregătește-te, machiază-te, dă drumul femeii care a stat mult timp închisă în tine și scrie-mi când termini.

Am înțeles multe lucruri, m-am îmbrăcat cu cele mai bune haine ale mele, pe care am spus că le voi folosi pentru a ieși în locuri importante, m-am machiat și arătam frumoasă ca atunci când ieșeam la petrecere, deodată m-am întrebat:

De ce nu m-am îmbrăcat mereu așa?

În ce moment am decis că voi purta aceste haine doar pentru a ieși la întâlniri importante?

Am zâmbit, trecuse mult timp de când oglinda nu-mi mai zâmbise.

I-am trimis un mesaj lui Daniel și i-am spus:

Trebuie să-mi iau copiii.

El mi-a spus: înainte de a-ți lua copiii trebuie să îndeplinești un obiectiv, vreau să arăți bine, așa că du-te și fii mamă, dar nu uita să fii și femeie.

I-am trimis o față de pardon și am plecat.

În timpul drumului, lucrurile păreau diferite, era ca și cum lumea strălucea din nou, am ajuns să cumpăr niște sucuri pentru copiii mei și un bărbat din magazin mi-a spus că arăt foarte bine, chiar un mic bețiv de pe stradă a spus: wow!

Copiii mei erau uimiți să mă vadă,

Era incredibil cum le vedeam pe celelalte mămici care arătau dezordonate și cu o privire de „nu-mi mai suport viața”, iar eu mă întrebam: 

Așa arătam eu?

Am ajuns acasă, copiii mei mâncau când a sunat telefonul, era Daniel și i-am spus entuziasmată: misiune îndeplinită.

Daniel mi-a spus:

Deci, în limita posibilităților tale, trebuie să mergi la cumpărături, să te machiezi, să te îmbraci și vom începe o dietă, este timpul să începi să-ți faci griji pentru tine. 

Daniel avea dreptate, am fost atât de concentrată pe ei încât am exagerat și am pierdut încet-încet puținul timp pe care mi-l dădeam.

Am mers la cumpărături și pentru prima dată nu m-a durut, nu am avut remușcări că am cheltuit pentru mine, am venit acasă, am pregătit cina, am împărtășit cu copiii mei, ne-am făcut temele, cumva am reușit să mă simt mulțumită.

Asta i-a ajutat pe copiii mei să fie mai calmi și mai uniți.

Când a venit seara și s-au culcat, Daniel m-a sunat și mi-a spus:

Ce am învățat astăzi?

Iar eu i-am spus tot la ce am reflectat.

De multe ori confundăm a fi mamă cu a renunța la viața noastră, fără să realizăm că totul este un mediu, viața noastră este ca un ceas, întregul mecanism trebuie să funcționeze și întregul mecanism trebuie întreținut.

Acesta funcționează astfel: dacă tu ești bine, copiii tăi sunt bine, dacă tu și copiii tăi sunteți bine, căsnicia ta va fi bine și dacă, căsnicia ta este bine, tu vei fi bine.

El mi-a spus: Nu renunța niciodată, copiii sunt o recompensă a vieții, nu o plată pe care trebuie să o faci pentru ei.

Trebuie să continui să crești ca femeie și ca persoană, pentru că tu le ghidezi pașii.

Tu ești cea mai importantă piesă din șah, nu uita că regele nu este nimic fără regină.

Înainte de a face orice schimbare în viața ta, trebuie să te regăsești, să te iubești și să-ți oferi o nouă filosofie de viață.

Dacă crezi în propria ta strălucire, ceilalți o vor vedea.

Zilele au trecut, am început să slăbesc, noile haine și machiajul m-au făcut să mă uit în oglindă și să mă iubesc, viața a început să-mi zâmbească,

Daniel a continuat să-mi stabilească obiective mici, ușor de atins pentru mine.

În două luni am slăbit foarte mult, stima mea de sine a crescut, copiii mei m-au văzut cu o altă strălucire și, de ce nu, au apărut chiar și pretendenți.

Daniel m-a sunat și mi-a spus: Sunt pe cale să-mi țin promisiunea față de tine, în această după-amiază vreau ca, cineva să aibă grijă de copiii tăi, voi veni să te văd, vreau să vorbești cu cineva.

Am avut grijă de copiii mei și l-am așteptat pe Daniel, a sosit și s-a așezat pe canapea, s-a uitat la mine, mi-a zâmbit și mi-a spus: 

Cum te simți?

E timpul să-ți închei povestea.

M-a luat de mână și mi-a spus: închide ochii, vreau să vorbești cu cineva, când i-am deschis era o oglindă în fața mea.

Acum spune-i totul, m-am uitat la mine și am spus:

Iartă-mă, pentru atâta abandon, pentru că am uitat de tine, de gusturile tale, de zâmbetul tău, pentru că nu ți-am cumpărat haine și nu te-am făcut să arăți frumoasă, pentru că m-am refugiat în plâns, pentru că i-am lăsat să te umilească, pentru că te-am blestemat de atâtea ori și pentru că am lăsat timpul să te maltrateze.

Dă-mi șansa să-ți arăt că am învățat să văd viața altfel, că acum sunt femeie și mamă și că nu te voi mai lăsa niciodată să cazi...

Daniel m-a apăsat pe umăr și am început să plâng mult, dar nu era de tristețe, ci de fericire.

Pentru prima dată în mulți ani m-am simțit ușurată și triumfătoare, m-am simțit femeie.

Daniel și-a luat rămas bun și mi-a spus:

Acum totul este în mâinile tale, poți lua decizii și, cel mai important, acum ai un nou început în viața ta.

Te felicit, planta ta s-a întors să dea roade, la ușă.

Și a plecat, au trecut luni de zile, nu numai că stima mea de sine era ridicată, munca mea dădea roade și copiii mei mă vedeau cu mândrie, fostul meu soț a profitat de ocazie pentru a-mi cere să mă întorc de fiecare dată când venea după copiii mei, dar sincer nu voiam să mă întorc.

Pentru prima dată după mulți ani m-am simțit iubită de viață și nu am vrut să îmi mănânc viața nici 10 minute, am vrut să îl caut pe Daniel să îl îmbrățișez pentru că mi-a redat viața, dar nu l-am găsit.

Într-o zi treceam pe lângă o librărie și m-am uitat la poza lui într-o carte numită povești de Angel Medina și am cumpărat-o, în acel moment nu știam ce-mi rezervă viața, dacă mă voi întoarce la soțul meu sau dacă mă voi îndrăgosti din nou, dar ceea ce știam sigur era că redevenisem femeie?

BUNĂ PRIETENE, PRIETENĂ DA TU!

Ai aju ns în acest punct?

Ei bine, felicitări!

Pentru că știu că această poveste te va face să îți schimbi un pic felul de a te vedea......

Mulțumesc... pentru că ești un iubitor... de lectură.❤️❤️

-Web