***

 Cel mai tare chef din Pompei: Majoratul cu 6.800 de invitați și 400 de gladiatori

O inscripție descoperită între ruinele de la Pompei și descifrată recent dezvăluie că orașul antic era un loc al extremelor: elita ducea o viață luxoasă, iar cei săraci mureau uneori de foame.

La vârsta majoratului, un membru al clasei bogate a organizat cea mai mare petrecere din istoria a orașului, cu 6.800 de invitați și peste 400 de gladiatori care au luptat în fața lor timp de două zile.

Ruinele orașului Pompei, care a fost distrus de erupția vulcanului Vezuviu în anul 79, continuă să ne ofere perspective inedite asupra istoriei și societății strămoșilor noștri. O inscripție din mormântul unui om bogat neidentificat le-a permis cercetătorilor să înțeleagă mai bine viața în acest oraș antic.

Inscripția arată că Pompei era un loc al extremelor: elita ducea o viață luxoasă, iar cei săraci mureau uneori de foame. Inscripția a fost găsită pe un mormânt din Parcul Arheologic Pompei în 2017 și a fost descifrată în 2019 de directorul general al parcului, Massimo Ossana.

Potrivit revistei Journal of Roman Archaeology, mormântul a fost descoperit „în zona Porții Stabiane, în timpul lucrărilor de renovare a unei clădiri publice construite la începutul secolului XIX.”

Se pare că mormântul a fost deschis și jefuit în secolul XIX. Articolul din Journal of Roman Archaeology arată că „mormântul face parte dintr-o necropolă care s-a dezvoltat alături de o poartă importantă în sectorul S al zidurilor orașului.”

Pe monument s-a descoperit o inscripție în latină. Din păcate, secțiunea mormântului care conținea numele celui decedat a fost distrusă, probabil în timpul construirii clădirii din secolul XIX.

Se crede că mormântul ar putea fi locul de odihnă al lui Gnaeus Alleius Nigidius Maius, un om menționat și de alte inscripții din Pompei, relatează Live Science.

Asta, deoarece mormântul tatălui său adoptiv, duumvirul sau magistratul civic Marcus Alleius Minnius, este situat lângă mormântul nou-descoperit. Maius era un om foarte bogat și influent, potrivit dovezilor care s-au păstrat, și a trăit în perioada dinaintea dezastrului din anul 79.

Inscripția descrie festivitățile care au avut loc „când bogătașul a ajuns la vârsta la care putea purta toga virilis (o togă purtată de bărbații adulți).

Se pare că tânărul bogat a oferit un banchet mare, care a fost servit „pe 456 de canapele cu trei laturi, astfel încât 15 persoane să poată sta pe fiecare canapea”, spune inscripția. Astfel, la petrecere au luat parte 6.800 de oaspeți.

Cum la astfel de festivități erau invitați numai cetățenii, Ossana a putut estima că a fost vorba de 27%-30% din populația orașului.

Ca și cum ospățul nu ar fi fost suficient de extravagant, bogătașul a organizat niște lupte de gladiatori pentru a-și sărbători majoratul. Inscripția spune că peste 400 de gladiatori au luat parte la lupte, iar festivitățile au durat două zile.

Potrivit calculelor făcute de istorici, dacă gladiatorii au luptat doi câte doi, în timpul festivităților au avut loc 200 de lupte. Inscripția laudă anvergura luptelor și spune că a fost cel mai mare spectacol văzut vreodată în provincia romană.

Această inscripție ne spune şi că viaţa în Pompei era foarte grea pentru majoritatea oamenilor. Se pare că, timp de patru ani, oraşul se confruntase cu o criză alimentară, iar bogătașul a distribuit pâine pentru a potoli foamea săracilor.

Potrivit Live Science, acest episod „ar putea fi înfățișat într-un mozaic celebru din Pompei, care reprezintă distribuirea mâncării în timpul unei perioade de foamete.”

Inscripția recent descifrată menționează o perioadă de foamete de patru ani în Pompei, precum și eforturile unui om înstărit de a atenua suferința săracilor prin distribuirea pâinii gratuite. Aceeași întâmplare ar putea fi descrisă și într-un faimos mozaic din Pompei, care arată că pâinea a fost distribuită în timpul crizei. Foto: Owen Jarus

Mozaicul înfățișează un grup mic de oameni care primește pâine de la un bărbat în togă, care făcea probabil parte din clasa superioară.

De altfel, în anul 59 orașul Pompei a fost zguduit de o revoltă majoră, atestată de scrierile lui Tacit. Deși nu se știe dacă revolta a fost legată de criza alimentară prin care treceau cetățenii de rând, un lucru este clar: Pompeiul era condus de o clasă de cetățeni trăia în lux, în timp ce restul oamenilor se  zbăteau în sărăcie.