—Mamele noastre trudite!—
Mamele noastre demult
Făceau totul singurele
Ungeau pereții cu pleavă și lut
Puneau pe foc strujeni și lemne!
În timpul liber torceau lână
Iarna să pună țoluri la țesut
Scoteau apă din fântână
Lucrau din greu și foarte mult…
Spălau rufele cu mâna
Pe scândură sau la pârâu
Nu ca acuma cu mașina
Și nu plângeau, că este greu!
Aveau gospodărie mare
Se sculau pe la cinci, șase
Să îngrijească de animale
De iepuri, porci, găini și rațe!
Apoi pe noi să ne trezească
Din somnul cel ca din poveste
Cu ce avea, să ne hrănească
Ce-a fost atunci, acum nu este…
Făcând mâncare la cuptor, afară
Mirosea toată ograda noastră
Mai ales în serile târzii de vară
Mâncam toți sub bolta albastră!
Mâncarea cea mai gustoasă, bună
Cu dragoste făcută de măicuța mea!
Vegheați și luminați de stele, lună
Mai mult, nu va mai fi - așa ceva…
11.06.2024. Rușnicova Elena
Foto net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu