Părinții mei te-au cunoscut mai bine. Cu siguranță au ajuns prin locurile unde acum se înalță Monumentul Beciul Domnesc. Poate că au intrat în beciurile de poveste în care erau adunate butoaiele uriașe pline cu vinul ce acumulase în el toată căldura soarelui de vară până în momentele când primele pojghițe de brumă tomnatică s-au așezat pe ciorchinii aromați din vie. Poate că au învățat să deguste din fiecare soi de vin nobil, savurând din aromele bogate ce se revărsau din fiecare cupă în parte. Și încă de pe vremea aceea, dacă nu chiar aveau "în sânge" cultul vinului, au învățat să prețuiască vinul și tot ce înseamnă el pentru cultura gastronomică românească.
Am crescut cu poveștile părinților mei despre călătoriile lor, despre locurile văzute, despre experiențele trăite și însușite dar și aplicate în practica vieții de zi cu zi. Și îi provocam să mi le spună iar și iar de câte ori aveau ocazia tocmai pentru a învăța și eu cât se poate din ele. În special sau mai bine spus mai mult în ultimul timp îl trăgeam de limbă pe tata care era bucuros să-mi povestească, mai ales că rămăsesem doar noi doi. Și profitam pe cât posibil de fiecare sărbătoare să ne răsfățăm cu toate bunătățile.
Mi-aș fi dorit să te cunosc mai bine și să împărtășesc fiecare experiență cu cei dragi. În anii când rămăsesem doar cu tata, înainte de fiecare sărbătoare făceam planuri încă înainte cu câteva săptămâni măcar ce bunătăți vom pune pe masă, implicit ce vin vom putea servi alături de mâncare. Nu întotdeauna reușeam să punem planurile in aplicare în toate detaliile, dar speram să fie o "dată viitoare" când să ne fie mai bine și să ne desfătăm cu bunătățile visate.
Mi-aș fi dorit să petrec mai mult timp împreună cu cei dragi, plecați parcă mult prea devreme într-o lume mai bună. Mi-aș fi dorit să povestim împreună despre timpuri de mult trecute și să facem planuri pentru ce va fi fost să vină. Doar că acum se pare că petrec cu toții împreună într-o stea luminoasă.
Se apropie sărbătorile pascale. Odată cu bucuria sosirii primăverii, a reînvierii naturii, este și bucuria petrecerii sărbătorilor în familie și aceasta înseamnă, pentru multi dintre noi, o masă festivă cât mai îmbelșugata, fie cu preparate tradiționale, fie cu preparate sofisticate, împreună cu un vin de calitate asortat corespunzător fiecărui preparat.
Oricât de mult mi-aș fi dorit să petrec sărbătorile pascale împreună cu cei dragi se pare că sărbătorile le voi petrece singură. In amintirea celor dragi care mi-au fost alături atâția ani s-ar cuveni să petrec sărbătorile așa cum aș fi vrut să le petrec alături de fiecare din cei dragi, oricare ar fi aceștia.
Felurile de mâncare? Tradiționale. Toate... Sau cât mai multe dintre ele. Băuturi? Pe lângă apă și sucuri naturale va fi și nelipsitul vin: românesc cu siguranță, moldovenesc cel mai probabil, avantajul fiind apropierea de podgoria de origine. Așa cum este regula, vinul trebuie să se potrivească cu fiecare fel de mâncare, fie că este vorba de aperitive, fel principal sau desert, carne sau brânzeturi.
Mi-e dor de tine, vin select și nobil. Mi-e dor de tine atunci când îmi amintești de vremurile de altădată, când eram cu toții împreună și eram fericiți. Mi-e dor de tine și de vremurile când stăteam cu toții la povești la masă sau pur și simplu la un pahar de vorbă. Mi-e dor de tine și de vremurile când ii aduceai la aceeași masă pe toți prietenii dragi. Și poate că tocmai de aceea mi-e dor de noi momente în care să ne ții la toți companie. Tocmai de aceea de sărbători te aștept să ne oferi noi momente pline de savoare, strângând în pahar toate razele de soare ce ți-au dat toate calitățile, culoare și aromă.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu