,***

 Ţi-aş da un mărţişor...

Ţi-aş da un mărţişor, măicuţă dragă, 

Ţi-aş da un mărţişor, dar nu am cum, 

Căci ai plecat tăcută,pe alt drum, 

De atunci, luna lui mărţişor nu mi-e întreagă. 

E evident că-mi este dor într-una, 

Însă de mărţişor este un chin, 

Cumpăr o floare, chinul să-mi alin 

Şi o pun în glastră, unde bate luna. 

În floarea albă pun un bileţel, 

Cu o inimă şi câteva cuvinte, 

Era un ritual...'ţi-aduci aminte? 

Îl fac şi acum, cu ochii către cer. 

Ţi-aş da un mărţişor, măicuţă dragă! 

Însă nu pot şi-mi este tare greu, 

Doar floarea, slove şi sufletul meu, 

Vezi mamă? Luna martie nu-i întreagă!

AUTOR : LUMINIȚA TRĂISTARU