###

 CRATERUL BATAGAIKA

In Siberia, craterul Batagaika se lărgește cu 10 metri pe an din cauza dezghețului permafrostului. Supranumit „Poarta spre Iad”, acest crater lung de 1 km a apărut în anii 1960 și dezvăluie fosile de mamuți și sol vechi de 200.000 de ani. Localnicii aud sunete ciudate din adâncime, iar cercetătorii monitorizează expansiunea sa accelerată din cauza schimbărilor climatice.

În inima Siberiei de Nord, în Republica Sakha (Yakutia), se află un fenomen geologic extrem de misterios și îngrijorător – Craterul Batagaika, cunoscut și sub numele de „Poarta spre Iad”. Acest crater masiv este un exemplu dramatic al efectelor schimbărilor climatice asupra peisajului arctic, iar dimensiunile sale continuă să crească într-un ritm alarmant.

🔷 Originea și formarea craterului:

Craterul Batagaika a apărut pentru prima dată în anii 1960, ca urmare a unei defrișări masive efectuate pentru construcția unor așezări umane și drumuri în zonă. Îndepărtarea vegetației care proteja permafrostul (solul înghețat permanent) a permis ca acesta să înceapă să se dezghețe treptat sub acțiunea căldurii solare.

În urma dezghețului, solul a început să se prăbușească, iar o alunecare de teren uriașă a creat o gaură masivă în peisaj. În deceniile care au urmat, crăpătura inițială a continuat să se extindă, transformându-se într-un crater imens care, în prezent, măsoară aproximativ 1 kilometru lungime și 100 de metri adâncime.

🔷 Ritmul accelerat al expansiunii:

Cercetătorii au stabilit că Craterul Batagaika se extinde cu o rată de aproximativ 10 metri pe an, iar în anumite perioade cu temperaturi neobișnuit de ridicate, rata poate fi chiar mai mare. Această expansiune continuă este determinată de:

 • Dezghețul accelerat al permafrostului: Temperaturile globale în creștere provoacă topirea stratului de permafrost, destabilizând solul din jurul craterului.

 • Eroziunea: Ploile și procesele naturale contribuie la lărgirea craterului.

 • Alunecările de teren: De fiecare dată când permafrostul se topește și structura solului este compromisă, bucăți mari de teren se prăbușesc în crater.

🔷 Descoperiri arheologice și geologice:

Deși formarea craterului este o dovadă îngrijorătoare a schimbărilor climatice, acesta oferă și o oportunitate unică pentru cercetători:

 • Fosile de animale preistorice: Craterul a dezvăluit rămășițe fosilizate de mamuți lânosi, cai preistorici, bizoni și alte specii dispărute care au trăit în urmă cu mii de ani.

 • Sol vechi de 200.000 de ani: Analizele efectuate asupra solului expus indică faptul că acesta ar putea fi unul dintre cele mai vechi straturi de permafrost descoperite vreodată.

 • Reconstrucția climei antice: Studiind straturile de sol expuse, cercetătorii pot obține informații valoroase despre modul în care climatul s-a schimbat de-a lungul mileniilor.

🔷 Superstițiile și teama localnicilor:

Pentru locuitorii din regiune, Craterul Batagaika nu este doar o anomalie geologică, ci și o sursă de teamă și superstiție. Ei îl numesc „Poarta spre Iad”, un nume care reflectă atât dimensiunile sale impresionante, cât și sunetele ciudate pe care unii localnici susțin că le aud din adâncurile craterului.

 • Sunete misterioase: De-a lungul timpului, s-au raportat zgomote inexplicabile care par să provină din interiorul craterului. Unii cercetători sugerează că acestea ar putea fi produse de alunecările de teren sau de mișcarea permafrostului pe măsură ce se topește.

 • Temeri legate de extinderea sa: Pe măsură ce craterul continuă să crească, locuitorii din satele din apropiere se tem că acesta ar putea ajunge în cele din urmă să înghită zonele locuite.

🔷 Monitorizarea științifică:

Craterul Batagaika a atras atenția oamenilor de știință din întreaga lume, care monitorizează cu atenție evoluția sa pentru a înțelege mai bine efectele schimbărilor climatice asupra permafrostului.

 • Tehnologii utilizate: Dronă, imagini prin satelit și analize de teren sunt folosite pentru a măsura rata de expansiune și pentru a evalua impactul dezghețului asupra mediului înconjurător.

 • Prognoze alarmante: În cazul în care temperaturile globale continuă să crească, este probabil ca rata de extindere a craterului să se accelereze semnificativ.

🔷 Impactul asupra mediului și riscurile climatice:

Dezghețul permafrostului asociat cu Craterul Batagaika are implicații serioase asupra mediului:

 • Eliberarea gazelor cu efect de seră: Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, eliberează dioxid de carbon și metan în atmosferă, accelerând astfel încălzirea globală.

 • Eroziunea solului: Prăbușirea continuă a solului creează dezechilibre în ecosistemele locale, afectând vegetația și animalele din zonă.

 • Pericol pentru comunitățile locale: Extinderea craterului reprezintă o amenințare directă pentru satele din apropiere, iar relocarea unor comunități ar putea deveni inevitabilă în viitor.

🔷 Curiozități despre Craterul Batagaika:

 • Este cel mai mare „mega-slump” din lume – un termen folosit pentru a descrie o alunecare de teren masivă cauzată de dezghețul permafrostului.

 • Studiile recente arată că permafrostul din jurul craterului s-a dezghețat cu aproximativ 30% mai repede decât media globală.

 • Cercetătorii consideră că această zonă ar putea dezvălui informații unice despre fauna și flora din Pleistocen, oferind indicii despre supraviețuirea speciilor în condiții extreme.

🔷 Concluzie:

Craterul Batagaika reprezintă unul dintre cele mai vizibile și dramatice exemple ale schimbărilor climatice în acțiune. Deși fenomenul este alarmant, el oferă, de asemenea, o fereastră unică în trecutul îndepărtat al Pământului. Studiile efectuate asupra craterului ar putea contribui la o mai bună înțelegere a efectelor dezghețului permafrostului și la dezvoltarea unor strategii eficiente pentru combaterea impactului încălzirii globale.