$$$

 E iară primăvară

E iară primăvară... Şi iar se face seară.

Şi cum i-apusu-acesta... Ca rupt e din poveşti!

Şi toaca de vecernii, încet, pe sat coboară,

Dar în povestea asta, tu, mamă, nu mai eşti.

E iară primăvară... Prin văi şi pe coline,

Şi-un cer cu nouri-îngeri, te-ndeamnă să-l priveşti.

Auzi privighetoarea, cum cântă pentru tine?

Că, în povestea asta, tu, mamă, nu mai eşti.

E iară primăvară, şi iar e dimineață...

Şi-n fiecare mugur se zămislesc poveşti

Cu zâne-flori şi fluturi, şi-atâta dor de viață...

Dar, în povestea asta, tu, mamă, unde eşti?

........................................................................

Te recunosc, măicuță!!! Tu, cea de-odinioară,

Ți-ai preschimbat făptura, în blândă primăvară!

Numai astfel poți ninge, petale la fereastră.

Măicuța noastră bună, tu, primăvara noastră...

🖋maria apăvăloaie-lungu 

( din volumul în lucru)