miercuri, 26 martie 2025

$$$

 25 martie 1655 - Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, a fost descoperită de matematicianul și fizicianul olandez Christian Huygens.


Titan a fost descoperit la 25 martie 1655 de către astronomul olandez Christiaan Huygens. Huygens a fost inspirat de descoperirea de către Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia sa de construcție a unui telescop. Christiaan, cu ajutorul fratelui său Constantijn Huygens, Jr., a început să construiască telescoape în jurul anului 1650. Christiaan Huygens a descoperit acest satelit ce se rotește în jurul lui Saturn cu primul telescop pe care l-au construit.

El l-a numit simplu Saturni Luna (sau Luna Saturni, în latină cu sensul de „Luna lui Saturn”) în lucrarea sa publicată în 1655 De Saturni Luna Observatio Nova. După ce Giovanni Domenico Cassini și-a publicat descoperirile sale privind încă patru sateliți ai planetei Saturn în perioada 1673 -1686, astronomii au început să se refere la acestea ca Titan sau ca Saturn I până la V (cu Titan în poziția a patra).

Alte epitete timpurii pentru Titan includ „un satelit obișnuit al lui Saturn”. Titan este numit oficial Saturn VI deoarece după noile descoperiri din 1789 schema de numerotare a fost înghețată pentru a se evita orice noi confuzii (Titan a mai fost botezat cu numerele II, IV și VI). Numeroși sateliți mici mai aproape de Saturn au fost descoperiți de atunci.

Numele Titan, la fel ca numele a toți cei șapte sateliți cunoscuți ai lui Saturn în acel moment, a fost dat de către John Herschel (fiul lui William Herschel, cel care a descoperit Mimas și Enceladus) în publicația sa din 1847 Results of Astronomical Observations Made at the Cape of Good Hope.

El a propus numele de Titani mitologici (greaca veche: Τῑτάν), surorile și frații lui Cronos, cel care a fost numit Saturn de către romani. În mitologia greacă, titanii erau o rasă de zeități puternice, fii lui Uranus și ai Gaiei, cei care au domnit în timpul legendarei Epoci de Aur.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

_$$S-a întâmplat la 15 octombrie1884: În această zi, s-a născut inginerul român Ion Constantinescu. El a brevetat, în 1919, aparatul telegrafic, aparat care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. Inginerul Ion C. Constantinescu (n. Recea, comuna Valea Mare, judeţul Olt - d. 5 februarie 1963, Bucureşti) a fost inventatorul aparatului teletipografic şi proiectantul primei centrale telefonice automate, „Dacia II”. Studiile liceale le-a încheiat la Şcoala de telegrafişti, iar apoi s-a înscris la Facultatea de matematici a Universităţii din Bucureşti. A continuat studiile la Şcoala superioară de electricitate din Paris, iar apoi a devenit profesor universitar la Institutul Politehnic din Bucureşti (1924-1950). În cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, a fost cel care a pus bazele învăţământului superior de telecomunicaţii. În timpul studiilor de la Paris a obţinut un brevet de invenţie francez pentru aparatul teletipografic care stă la baza teleimprimatoarelor moderne. În 1925 a studiat propagarea undelor electromagnetice, stabilind condiţiile pentru obţinerea dipolilor complementari. A fost cel care a studiat şi proiectat în 1927 prima centrală telefonică automată, „Dacia II”. Opera: Manual de aparate şi instalaţiuni telegrafice şi telefonice, Bucureşti (1923) Curs de transmisiuni telegrafice şi telefonice (1928) Curs de unde electromagnetice şi circuite electrice (1941) Transmisii electromagnetice (1947) Surse: Stanciu, N., Dicţionar tehnic de radio şi televiziune, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975

 S-a întâmplat la 15 octombrie1884: În această zi, s-a născut inginerul român Ion Constantinescu. El a brevetat, în 1919, aparatul telegrafi...