$$$

 Te-aș apăra de frig...

De-aș putea întoarce timpul 

Pe-a destinului cărare, 

Aș veni la tine, mamă,

În genunchi să-mi cer iertare.

Te-aș găsi în ogrăjoară, 

Sădind stânjeni și lalele -

Îți împărtășeai necazul,

Duios sfătuind cu ele.

Ți-aș aduce apă vie

Din izvoare tăinuite, 

Să-ți ung rănile amare 

Și mâinile chinuite.

La streșina ruinată 

Aș aprinde felinare,

Să îmi lumineze calea,

Ce m-a dus în depărtare.

Cu șalinca-mi înflorată 

Te-aș acoperi de rece...

Prea târziu vărs lacrimi mute,

Dorul de tine nu-mi trece.

Silvia Cipovenco