X$$$

 MĂRȚIȘOR PENTRU MAMA   

Aș dezveli o margine de cer,

Cum dezvelești pe-o tâmplă-ncet năframa,

De după nori, pe aripi de eter 

S-o pot vedea, acolo sus, pe mama.

Și dacă scară n-am să pot urca, 

Să o cuprind cu mâinile-amândouă,

O să-împrumut o căzătoare stea,

Să i-o trimit în dar, de casă nouă.

Un mărțișor-potcoav-am cumpărat 

Noroc să-i poarte-n cer, prin veșnicie 

Și o să i-l trimit neapărat 

Că-mi este dor, măicuța mea să știe.

Și-am să-i culeg din luncă niște flori 

Și-am să le-arunc în sus, drept amintire 

De le-or cădea petalele prin nori, 

La mine-n gând va fi nenorocire!

Cât mi-aș dori ca-n cer, măicuța mea,

Să aibă flori, să aibă mărțișoare 

Și lacrimile ei ce-or picura,

Prin ploi, să-mi fie mie vindecare!

La casa unde am crescut, ea nu-i

Nici pașii ei nu-i văd pan' la fântână,

I-aș spune ce-am pe suflet, dar n-am cui,

S-a dus în cer măicuța mea, bătrână.

Nu judeca, sunt firul de nisip,

Ce vrea să-ntoarc-a cerului naframă

Că nu știi ce înseamnă-n nici un chip,

Să rămâi pe lume fără mamă!

         MIRELA BUTACU.