***

 A trecut o vreme şi cuptorul mamei

Nu mai povesteşte basme-n limbi de foc

Ultimul balaur somn de veci îşi doarme

Ies pe vatră numai şoarecii la joc.

I-au orbit huruba pânze de păianjen

Sub povara vremii ghebu-i aplecat

Pe-un umăr cociorva-strajă credincioasă-i

Soaţă de tăcere-n timp nemăsurat.

Printre gene ude îmi deschid în minte

Filmele prunciei mele ce s-au rupt

Şi o văd pe mama tânără, cuminte

Leagănă-n covată aluatul crud.

Iar cuptorul vesel cu focul se joacă

Pârâie, pocneşte scapără scântei

Şi-i atâta viaţă-n noi şi în ogradă

Şi mămuca vie paşte bobocei.

Buză de jăratic, trage mama-n vatră

Focul o acultă-i ştie de puteri

Rând pe rând îl umple cu pâiniţe-roată

Ş-un brâu de plăcinte în patru tăvăli.

Fruntea mamei plouă, faţa tatei arde

Iar sub tălpi pământul râde, măturat

Un miros de pace şi de bunătate

Râu... din casă în casă curge peste sat.

A trecut o vreme, anii mi-s dovadă

Mama e departe, uzi sunt ochii mei

Iar cuptorul tace, doarme în covată

Viaţa, tata paşte-n gârlă... boboc ei.

Autor: Cătălina Lungu Lyrics