vineri, 2 august 2024

***

 Se aniverseaza 109 ani de la nasterea poetului GELLU NAUM


CARTEA CU APOLODOR


                                    GELLU NAUM

Editura Humanitas 

Bucureşti, 2016


La circ, în Târgul Moşilor,

Pe gheaţa unui răcitor,

Trăia voios şi zâmbitor

Un pinguin din Labrador.


– Cum se numea? – Apolodor.

– Şi ce făcea? – Cânta la cor.

Deci, nu era nici scamator,

Nici acrobat, nici dansator;

Făcea şi el ce-i mai uşor:

Cânta la cor. (Era tenor.)


La circ, în Târgul Moşilor,

Pe gheaţa unui răcitor,

Trăia voios şi zâmbitor

Un pinguin din Labrador.


– Cum se numea? – Apolodor.

– Şi ce făcea? – Cânta la cor.

Deci, nu era nici scamator,

Nici acrobat, nici dansator;

Făcea şi el ce-i mai uşor:

Cânta la cor. (Era tenor.)

....

„Grăsuţ, curat, atrăgător 

În fracul lui strălucitor, 

Aşa era Apolodor

La Capul Nord, la Capul Nord, 

 Adăpostit într-un fiord 

Şedea pe ţărm Apolodor 

 Posomorât şi gânditor

Ce-a mai păţit? Ce-a mai făcut?


...

De sus, ascunsă lângă cer, 

 Pe creanga unui palmier 

 L-a ascultat, întâi cu frică, 

 O foarte mică maimuţică.

    Cu mâna lui, Apolodor

    Notează de la început

    Pe-o filă rătăcită: Vai!

    Se ţine după mine, scai,

    Tâlharul din Connecticut…


    (…)


    Cu glasul lui răsunător

    Se jeluia Apolodor:

    – Ce mi-a făcut, ce mi-a făcut

    Tâlharul din Connecticut!…

    Aşa, cu vânătăi şi gol

    Nu cred să mai ajung la Pol,

    Nu cred să mai ajung la Pol…

    Missouri clipocea, uşor,

    Şi el plângea, plângea de zor…


Sunt file goale-n manuscris 

 Şi n-aş vrea să înşir poveşti.

 Oricum, un lucru e precis: 

Că într-o zi, Apolodor 

 S-a reîntors la Bucureşti. 


Şi l-a primit pisoiul Tiţ

Plângând cu hohot şi sughiţ.

Cămila Suzi, optimistă,

Zâmbea cu nasul în batistă

Şi toţi cântau, cântau în cor

Urările prieteneşti:

– Bine-ai venit, Apolodor!


Iar el ofta încetişor:

– Ce bine e la Bucureşti!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...