miercuri, 21 august 2024

***

 A plecat intr-o zi de 21 august . Un text deosebit despre omul Marin Moraru a scris  Damian Laurentiu pe pagina lui de FB ."Monseur se scrie, monseur se citeste! Si nu umbla cu cioara vopsita!"Este doar o replica dintr-un film. Un film despre Caratase ( Tanase si Caragiu), Actorul si salbaticii in care Marin Moraru era Vasilica! 

Nu stiu de ce dar Elias-ul a devenit asa, o anticamera a mortii! Cum auzi ca o personalitate marcanta s-a stins , urmeaza si locul ,Elias, spun loc si nu spital pentru ca a ajuns sa te ingrozeasca! Marin Moraru putea sa-mi fie profesor si mi-a fost chiar profesor.Cand am dat la actorie el a fost singurul care s-a facut ca nu observa ca am o cicatrice in dreptul buzelor. Asta la eliminatorii. Si i s-a spus: "Te-ai uitat atent? Ce facem cu el daca-l admitem acum?" Iar el s-a facut ca nu aude. Cand l-am vazut in lumina unui proiector am uitat toate poeziile din repertoriu si am inceput sa inventez, ceva cu " Doamnelor si domnilor sunt un actor adica o marfa..." Am tinut-o asa cateva minute pana cand EL mi-a spus : "Multumesc. Acum poti sa ne spui o poezie?"

Nu vreau sa vorbesc despre mine...uite ca nu vreau si totusi...vreau sa vorbesc despre EL!

Despre EL, cel din Nepotul lui Rameau, despre Vasilica, despre Cracanel, despre Corneliu, despre Toderas, despre Alexandru ( chiar cel Mare) din Ultima ora...ce rol!...ce roluri!

Vreau sa vorbesc despre momentul cand El a izbucnit in lacrimi la Profesionistii Eugeniei Voda, lasand-o pe aceasta cu gura cascata, nu prevazuse asta in exactitatea ei de dresoare de lei...nu calculase ca ceva poate sa fie altfel, adica sa fie sublim, lacrima LUI!

Vreau sa vorbesc despre privirea lui, vesnic mirata dar si vesnic tragica!

Actor de comedie? Hai sa ne vedem de treaba! EL,Toma si Dinica au fost poate cei mai mari tragedieni! Va mai amintiti, cei care va mai amintiti, cum plangea Cracanel , sfasietor, rupandu-si camasa de pe el ca a fost tradus a opta oara sub privirile triste ale lui Pampon-Toma?

Vreau sa vorbesc despre momentele magice si incremenirea chipului LuI in Rameau, ca mai apoi, in noapte, plecand de la Bulandra, sa ia troleibuzul 84 din statia de la Kogalniceanu, imbracat intr-un fulgarin...dupa ce lasase la garderoba tinuta de conte, gesturile de conte...pastrand doar ceva si pentru troleibuzul 84...privirea de conte!

Si mai vreau ceva!

Daca tot trebuie sa murim, sa murim dracului pe scena, in parcuri, ninsi de zapada precum Nicolae Velea, in somn, in rol, in filmari, privindu-ne fotografii din tinerete, in cabine, costumati si machiati...dar nu la Elias!


Uite ca nu umblu cu cioara vopsita, Domnule Marin Moraru! Asa se scrie asa se cite ste : DOMN!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 Sfasietoarea poveste a Iuliei Hasdeu, nascuta pe 14 noiembrie 1869 “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire”...