MAMELE, COMORI ALE UNIVERSULUI
Petre Chelu BĂLĂCEANU
Sub frunțile voastre cu riduri adânci,
zac atâtea necazuri ne-nțelese,
cu ofuri imense și muncă pe brânci,
roadele vieții rămân neculese.
Trupul vostru dotat cu farmec divin,
trăiește-ntr-una în vis și speranță,
păstrați iubirea și-n vas sanguin,
doar voi, numai voi puteți să dați viață.
Alintul din vorbe vă este un leac
pentru pruncii crescuți cu-atâta sudoare,
și din penurie le faceți pe plac,
vă încarcă Dumnezeu cu vigoare.
În sufletul plin de vis și dorințe,
urgii amare și chinuri se-așează,
c-un zâmbet ieșiți din seci umilințe,
parcă-n adins Cel De Sus vă veghează.
În sufletul vostru se furișează
iubirea fără graniți pentru viață,
planeta doar cu voi se completează,
inima voastră e o fortăreață.
Răzbiți ca un trăpaș ce-aleargă prin timp,
chiar prin necazuri ce vă vin deseori,
sunteți frumoase în orice anotimp,
sunteți ale Universului comori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu