$$$

 Astăzi ne amintim de... Iurie Darie

„Sunt un om cu conştiinţa trează că trăim într-o lume foarte ciudată, un om care a crezut în iubire şi pe care viaţa nu l-a dezamăgit“ 

A fost unul dintre cei mai mai talentați actori de teatru, film și televiziune, i se spunea „June prim” pentru că era un bărbat atrăgător care a stârnit multe pasiuni, un artist de o mare valoare ce a încântat generații întregi. 

„Eu m-am ivit în lume dintr-o mare iubire...

Un învățător din Basarabia, născut dintr-un tată ucrainean și o mamă moldoveancă - adica, tatal meu, Anatolie Maximciuc a întâlnit-o pe mama, o moldoveanca autentică. Mama se chema ca fata Daria Sarbu. Tatăl meu a murit de tuberculoză, la vreo cinci ani după ce s-a căsătorit cu mama...” 

Născut pe 14 martie 1929 în Vadul Rosu, astăzi în Republica Moldova, celebrul actor de teatru, film și televiziune, fiind dotat cu talent la desen, dar având şi reale însuşiri pentru scenă, Iurie Darie a dat examen atât la Institutul de Arte Plastice, cât şi la cel de Artă Teatrală şi Cinematografică.

La examenul de la Facultatea de Arte Plastice ajută două colege drăguţe să-şi perfecţioneze lucrările. Ele vor intra, el nu. 

„Nu-mi rămânea decât să încerc și la Teatru. Toma Caragiu, student în ultimul an, m-a remarcat, m-a selecţionat şi am reuşit”. 

Primul rol însemnat pe scenă este cel din „Iaşii în carnaval”, unde joacă alături de Liviu Ciulei. „Eram poate sortit să fiu şi să rămân un veşnic june prim”, rememorează Iura. A absolvit I.A.T.C.-ul în 1952 la clasa marilor actori şi profesori: Mihai Popescu si Marietta Sadova.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, promoția 1952. Debutează în anul 1953, în „Nepoții gornistului", în regia lui Dinu Negreanu, alături de Marga Barbu si Liviu Ciulei.

În anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria „Brigada Diverse”, alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu.

A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producţii cinematografice, printre care „Dimitrie Cantemir”, „Ciprian Porumbescu”, „Băieții noștri" (1959), „S-a furat o bombă", „Vacanță la mare", „Dragoste la zero grade", „Frații Jderi”, „Atunci i-am codamnat pe toți la moarte", „Ringul”, „O zi la București”, „În fiecare zi mi-e dor de tine”, „Zâmbet de soare”, „Oglinda”, „Punctul zero”, „Triunghiul morții” etc. 

A fost actor al Teatrului de Comedie din București unde i-a avut ca parteneri pe marii actori: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Consuela Roșu, Stela Popescu, Silviu Stănculescu, Anca Pandrea etc.

„Am fost un împătimit, care juca, până la disperare, rol dupa rol. Am avut roluri dintre cele mai variate, de la comedie până la dramă. Am avut parte de parteneri iluștri, de la care am <<furat>> meserie cât am putut. În <<Acolo, departe>>, am jucat alături de Costache Antoniu. În alte piese, am jucat alături de Baltateanu. Toți aceștia, actori venerați de public, ne încurajau pe noi, tinerii. Un moment important din cariera mea a fost perioada <<Teatrului de Comedie>>. Ii datorez acest dar lui Radu Beligan, care a avut flerul să adune câțiva actori ce aveau să facă faima acelui teatru. Tot în acel timp, a venit regizorul Lucian Giurchescu și, foarte curând după el, magicianul David Esrig. Esrig i-a adus în teatru pe cei ce urmau să alcătuiască <<artileria grea>>: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu-Bibanu, Grigore Gonta. Și încă alții: Sanda Toma, Vasilica Tastaman. 

N-aș vrea să uit pe nimeni... După un timp, au venit la <<Teatrul de Comedie>>; Stela Popescu, Silviu Stănculescu. Esrig a introdus disciplina în teatru. Și un crez. A clădit un fel de catedrală în teatru. Și, mai mult decât atât, a adus și un fel de universitate-scoală. Îi datorez enorm. Îi datorez faptul că m-a distribuit în spectacolele antologice. Tot Esrig a adus în teatru un profesor de impostație vocală, pe nume Weintraub. Și pe doamna Sybill, o bătrână de 90 de ani, care stăpânea o hoardă de actori tineri. În fiecare zi, timp de o ora, <<beneficiam>> de o gimnastică chinuitoare, făcută sub îndrumarea acelui fenomen, legendara profesoară - doamna Sybill. Noi, toți cei care am absolvit <<școala>> ei, a lui Esrig și a lui Weintraub, le vom fi pe veci datori! În acel timp magnific s-au realizat <<Troilus și Cressida>>, <<Umbra>> și multe, multe altele...”

Înainte de 1989 era extrem de cunoscut și prin intermediul televiziunii, unde s-a remarcat în emisiunile de televiziune pentru copii, în care actorul îşi etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele mâini alături de o micuță co-prezentatoare, Mihaela.

După Revoluție, a jucat în „Pălăria”, producție a Teatrului de Comedie, în regia lui Horațiu Mălăele, „Patru pe o canapea și valetul" de Marc Camoletti, în regia lui Radu Nichifor. De asemenea, actorul a colaborat și cu cineaștii basarabeni, în filmul pentru copii „Moara”, realizat în 1992, sau pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău în „Tata” (stagiunea 1999-2000).

A fost căsătorit cu actrița Consuela Roșu cu care are un băiat Alexandru (Ducu) Darie, născut în 1959. În 2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru Bulandra din Bucureşti, iar în decembrie 2006 a fost ales preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.

După moartea extrem de prematură a soției sale, el se îndrăgostește din nou, de data aceasta de colega sa, Anca Pandrea, cu care a format un cuplu demn de invidiat. 

În 26 de ani, Iurie și Anca nu au stat despărțiți mai mult de patru zile. 

Maestrul Iurie Darie a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc.”

Înainte de ultima cădere a cortinei, după mai mult de cincizeci şi cinci de ani petrecuţi pe scenă şi în faţa camerelor de filmat, actorul va mărturisi: „Nu sunt un visător. Sunt un cetăţean cu picioarele pe pământ, care încă visează şi care îşi mai foloseşte aripile şi imaginaţia din când în când”. 

La Gala Premiilor GOPO 2012, Iurie Darie, suferind de Alzheimer, este omagiat pentru întreaga carieră. Câteva zile mai târziu, boala intră în faza finală. Actorul în vârstă de 83 de ani leşină pe stradă şi este internat la Spitalul Floreasca. Problemele se agravează în iunie, când suferă un accident vascular cerebral, pentru ca, în luna noiembrie, cel care ne-a luminat copilăria cu zâmbetul, cu rolurile și desenele sale să ne părăsească definitiv.