@@@

 Vara la ţară  

George Topârceanu 

Locuinţa mea de vară

E la ţară...

Acolo era să mor

De urât şi de-ntristare

Beat de soare

Şi pârlit îngrozitor!

Acolo, când n-are treabă,

Orice babă

Este medic comunal.

Viaţa ce aci palpită

E lipsită

De confort occidental.

Nu exista berărie,

Nici regie...

Doar un hoţ de cârciumar

Care are marfa proastă

Şi-o nevastă

Ce se ţine c-un jândar'.

Când te duci pe drumul mare

La plimbare

Este praf de nu te vezi:

Trec, mişcând domol din coadă,

Spre livadă

Ale satului cirezi.

Şi te poartă sub escortă

O cohortă

De ţânţari subţiri la glas,

Înzestraţi la cap cu-o sculă

Minusculă,

Cu pretenţie de nas...

Când se ia câte-o măsură,

Lumea-njură

Pe agentul sanitar

Şi-l întreabă fără noimă:

"CE-AI CU NOI, MÃ?

PENTRU CE SÃ DÃM CU VAR?"

Ale satului mari fete

Fără ghete

Ies la garduri pe-nserat...

(Am vazut aci-ntr-o noapte

Nişte fapte

Care m-au scandalizat!)

Dar în zori încep cocoşii

Păcătoşii,

Că să facă iar scandal,

Să te sături de viaţa

Şi dulceaţa

Traiului patriarhal!

De-aia zic eu, prin urmare,

Vorbă mare:

Că de-acuma, să mă tai,

Nu-mi mai treb'e altă cură

În natură

Să mă duceţi cu alai!

Meargă pictorii la ţară

Ca să piară

De căldură şi de praf!

Mie daţi-mi străzi pavate,

Măturate,

Daţi-mi cinematograf!

ODĂ SOBEI MELE

GEORGE TOPÂRCEANU

               Cum ar face-o un student sărac

Păstrând intactă adormita spuză,

În colțul tău, stai rece și ursuză.

O, inutilă mobilă, pesemne

Te-ai supărat că nu-ți mai cumpăr lemne ?

Tu nu-ți dai seama că, deși regret,

Nu te-am putut prevede în buget,

Dar hai să facem amândoi bilanțul

Să vezi și tu cât valorează sfanțul :

Sunt 40 la birt, 30 chiria,

Sunt 7 și 80 spălătoria ,

5 franci e vinul (fără amănunte),

3 gazul, 4 cheltuieli mărunte 

Sunt 10 franci și 20 tutunul

1 franc , pomană , fac 101

Plus 6 franci pe lună șvarț cu lapte

Fac 107 ( una sută șapte)

Scăzând acum din leafa de student ,

Rămâne o băncuță — excedent.

Și, vezi, de tine nu mă mir deloc

C-ai stat o iarnă-ntreagă fără foc,

Dar m-aș mira de mine să trăiesc 

Un Topârceanu prea actual,un promotor cu un gust fin... 

FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI 

1. DOI PRIETENI 

Un beţiv, din lumea toată 

(Care se numeşte Nae), 

Ce fusese rupt odată 

De nevasta-sa-n bătaie, 

Auzind cum că nevasta 

unui prieten i-a cârpit 

Şi aceluia o palmă, 

foarte mult s-a veselit...

Morala: 

Râde ruptul de cârpit. 

2. OMUL ŞI RAŢA 

Unui om, săracul, într-o dimineaţă, 

I-a murit o raţă, 

Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat 

Când văzu că-i moartă cu adevărat; 

Dar la scurtă vreme, în aceeaşi lună, 

I-a murit şi soacra -- tot de moarte bună...

Morala: 

Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -- 

După întristare, vine bucurie. 

3. GELOZIE 

Dacă nu ne-am fi-ntâlnit 

(Absolut din întâmplare), 

Tu pe altul oarecare 

Tot aşa l-ai fi iubit.

Dacă nu-ţi ieşeam în drum 

Ai fi dat cu bucurie 

Altuia străin, nu mie, 

Mângâierile de-acum.

Ai avea şi vreun copil 

Care, poate (idiotul !) 

Ar fi semănat în totul 

Cu-acel tată imbecil.

Dar aşa... ce lucru mare 

Că-ntr-o zi ne-am întâlnit 

Și că-s foarte fericit, - 

Absolut din întâmplare!

O săptămână, fără să iubesc.

Deci, până cumpăr lemne cu căruța ,

Eu totdeauna cheltuiesc băncuța -

Și-abia atunci constat c-ar fi posibil

Să faci căldură — fără combustibil !

Daţi-mi, daţi-mi strada-ngustă

Unde gustă

Omul viaţa mai din plin,

Cu trăsuri, femei cochete

Şi cu fete

Încălţate cel puţin!