*†*

 Salut, Iași!

George Topârceanu 

Te salut, oraș romantic, plin de parcuri și de flori

Unde noaptea stau de vorbă trubadurii visători

Cu tăcerea de pe uliți, cu trecutul și cu luna...

Te salut, oraș istoric, oropsit ca-n totdeauna!

Tu, oraș de harnici dascăli, de poeți și cărturari,

Leagănul atâtor gânduri și-al atâtor fapte mari,

Care-ai adunat în juru-ți, ca un jar incandescent,

Tot ce e inteligență, suflet mare și talent.

Te salut, oraș din basme, cu conture iluzorii,

Străjuit de șapte dealuri încărcate de podgorii!

Te salut, oraș-grădină cu castanii tăi feerici,

Și cu turnurile tale -și cu cincizeci de biserici,-

Blând oraș de-odinioară, melancolic și tăcut,

Unde fiecare piatră ne vorbește de trecut,

Unde vechea strălucire îngropată’n pergamente,

Se ridică mai curată din pioase monumente

Ce-n sclipirea dimineții despre alte vremi vorbesc:

Cetățuia... Trei Ierarhii... Sfântul Neculai Domnesc...

Te salut, oraș al păcii, al poesiei și-al iubirii,

Unde se întrec în grații fetele cu trandafirii,

Unde primăvara cerul e albastru ca cicoarea

Și din fiece ogradă liliacu’și plouă floarea

Peste ziduri învechite, peste garduri, la răscruci...

Tu, oraș cu arzătoare și cu gingașe duduci,

Care-au moștenit în zâmbet ca și’n tremurul de gene

Frumusețea legendară a femeii moldovene!

[…]

Te salut, oraș arhaic, plin de suveniruri sfinte!...

Te salut cu toată stima, te salut și... n’am cuvinte.... 

Poezia a fost publicată în „Calendarul Iașului” în anul 1933....