***

 

"Păpușa de cârpă" 

poezie de Gabriel Garcia Marquez

"Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă

că sunt o păpușă de cârpă,

și mi-ar dărui o fărâmă de viață,

probabil nu aș spune tot ce gândesc,

dar cu siguranță aș gândi tot ce spun.

Aș aprecia lucrurile nu prin ceea ce valorează,

ci prin ceea ce semnifică.

Aș dormi puțin și aș visa mult,

deoarece cu fiecare minut în care închidem ochii

pierdem 60 de secunde de lumină.

Aș merge când alții se opresc,

m-aș trezi când alții dorm.

Aș asculta când ceilalți vorbesc,

și cum aș mai savura o înghețată cu ciocolată!

Dacă Dumnezeu mi-ar dărui puțină viață,

mi-aș pune haine simple,

m-aș întinde la soare pe burtă,

dezvelindu-mi nu numai corpul, ci și sufletul.

Doamne, dacă aș avea o inimă,

Ți-aș scrie toată ura pe o bucată de gheață

și aș aștepta să iasă soarele.

Aș picta pe stele un poem de-al lui Benedetti,

cu un vis al lui Van Gogh;

și un cântec al lui Serrat ar fi serenada

pe care aș oferi-o lunii.

Aș uda trandafirii cu lacrimile mele

ca să simt înțepătura dureroasă a spinilor

și sărutul vindecător al petalelor.

Doamne, dacă aș avea un crâmpei de viață

nu aș lăsa să treacă o zi

fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc.

Aș convinge fiecare femeie și fiecare bărbat

că el îmi este cel mai drag

și aș trăi îndrăgostit de iubire.

Le-aș arăta oamenilor cât de mult greșesc

dacă cred că nu se mai îndrăgostesc când încep să îmbătrânească,

neștiind că, de fapt, îmbătrânesc atunci când nu se mai îndrăgostesc.

Unui copil i-aș da aripi,

dar l-aș lăsa să învețe singur să zboare.

Pe cei în vârstă i-aș învăța că moartea nu vine o dată cu bătrânețea,

ci o dată cu uitarea.

Am învățat atâtea lucruri de la voi, oamenii.

Am învățat că toată lumea

vrea să trăiască pe culmea muntelui

neștiind că adevărata fericire este să urci panta.

Am învățat că, atunci când un nou-născut

strânge în pumn pentru prima dată

degetul tatălui său, îl va ține strâns pentru totdeauna.

Am învățat că un om are dreptul să-l privească pe altul de sus

numai atunci când îl ajută să se ridice.

Am învățat atâtea lucruri de la voi, dar de fapt nu-mi vor folosi mai deloc, căci din nefericire, când mă vor pune în cutia aceea, o să mor.

Spune întotdeauna ce simți și fă ceea ce gândești.

Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aș îmbrățișa foarte strâns și l-aș ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău.

Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieșind pe ușă, ți-aș da o îmbrățișare, un sărut și te-aș chema înapoi să-ți dau mai multe.

Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aș înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată și încă o dată până la infinit.

Dacă aș ști că acestea ar fi ultimele minute în care te-aș vedea, aș spune „te iubesc” și nu mi-aș asuma, în mod prostesc, gândul că deja știi. Întotdeauna există ziua de mâine și viața ne dă de fiecare dată altă oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar dacă cumva greșesc și ziua de azi este tot ce ne rămâne, mi-ar face plăcere să-ți spun cât te iubesc, că niciodată nu te voi uita.

Ziua de mâine nu-i este asigurată nimănui, tânăr sau bătrân.

Azi poate să fie ultima zi când îi vezi pe cei pe care-i iubești.

De aceea, nu mai aștepta, fă-o azi, căci dacă ziua de mâine nu va ajunge niciodată, în mod sigur vei regreta ziua când nu ți-ai făcut timp pentru un surâs, o îmbrățișare, un sărut și că ai fost prea ocupat ca să le conferi o ultimă dorință.

(traducere Internet autor nespecificat)

***

Farewell Letter

by Gabriel Garcia Marquez 

If God, for a second, forgot what I have become and granted me a little bit more of life, I would use it to the best of my ability.

I wouldn’t, possibly, say everything that is in my mind, but I would be more thoughtful l of all I say.

I would give merit to things not for what they are worth, but for what they mean to express.

I would sleep little, I would dream more, because I know that for every minute that we close our eyes, we waste 60 seconds of light.

I would walk while others stop; I would awake while others sleep.

If God would give me a little bit more of life, I would dress in a simple manner, I would place myself in front of the sun, leaving not only my body, but my soul naked at its mercy.

To all men, I would say how mistaken they are when they think that they stop falling in love when they grow old, without knowing that they grow old when they stop falling in love.

I would give wings to children, but I would leave it to them to learn how to fly by themselves.

To old people I would say that death doesn’t arrive when they grow old, but with forgetfulness.

I have learned so much with you all, I have learned that everybody wants to live on top of the mountain, without knowing that true happiness is obtained in the journey taken & the form used to reach the top of the hill.

I have learned that when a newborn baby holds, with its little hand, his father’s finger, it has trapped him for the rest of his life.

I have learned that a man has the right and obligation to look down at another man, only when that man needs help to get up from the ground.

Say always what you feel, not what you think. If I knew that today is the last time that I am going to see you asleep, I would hug you with all my strength and I would pray to the Lord to let me be the guardian angel of your soul.

If I knew that these are the last moments to see you, I would say “I love you.”

There is always tomorrow, and life gives us another opportunity to do things right, but in case I am wrong, and today is all that is left to me, I would love to tell you how much I love you & that I will never forget you.

Tomorrow is never guaranteed to anyone, young or old. Today could be the last time to see your loved ones, which is why you mustn’t wait; do it today, in case tomorrow never arrives. I am sure you will be sorry you wasted the opportunity today to give a smile, a hug, a kiss, and that you were too busy to grant them their last wish.

Keep your loved ones near you; tell them in their ears and to their faces how much you need them and love them. Love them and treat them well; take your time to tell them “I am sorry,” “forgive me, “please,” “thank you,” and all those loving words you know.

Nobody will know you for your secret thought. Ask the Lord for wisdom and strength to express them.

Show your friends and loved ones how important they are to you.

Send this letter to those you love. If you don’t do it today…tomorrow will be like yesterday, and if you never do it, it doesn’t matter either, the moment to do it is now.

For you, with much love,

Your Friend,

Gabriel Garcia Marquez

Imagine: 

Mâna lui Dumnezeu - Lucrare Sculptor Auguste Rodin (1840-1917) 

Creată în perioada 1896-1902. 

Marmură

New York, Muzeul Metropolitan de Artă, cadou lui Edward D. Adams. 

Muzeul Metropolitan de Artă / Art Resource, NY

*

The Hand of God - Auguste Rodin (1840-1917) 

Created about 1896-1902. Marble, practitioner Louis Mathet, 1906-1907. New York, The Metropolitan Museum of Art, gift of Edward D. Adams. 

The Metropolitan Museum of Art / Art Resource, NY

Mulțumiri doamnei Elena Jianu pentru readucerea în memorie a aceste bijuterii.

#DoruOctavianDumitru