Și Blondele gândesc
😀😀😀
Limba Română...
Vedeți, și ale noastre greșeli sunt de mai multe feluri. Avem neatenție, avem grabă, avem o mână pe copil sau una în oală (niciodată pe volan!), avem scuze...
Poliția gramaticii te iartă, nu te bagă la închisoare pentru orice hahat. Dar avem și chiul de la școală, biliard în locul orei de română, impresii că nu contează cum scriem, dacă ne facem înțeleși. N-o să mă refer la virgule, astea sunt deja niște finețuri pentru cunoscători...
Însă vă dau un pont ca de început: virgulele nu se pun după intuiție, nici după intonație. Exemplu: Cine știe să scrie corect departe ajunge. 😉 Sunt lucruri care spun ceva despre tine fără să vrei, cam la fel de grav ca atunci când nu te speli pe dinți și îți miroase respirația.😀
Câteva exemple gramaticale, de cele stomatologice vă scutesc:
1. vre-o
Variantă corectă e vreo întotdeauna, fără excepție. Vre-o, vre-un nu există niciodată. Am văzut de curând scris vreounul -mă dor ochii și acum.
2. noștrii/voștrii
Niciodată nu se scrie așa, nu există excepție pe pământ, nici măcar prea multe beri drept scuză nu există. Noștri și voștri și punct.
3. mie dor de tine
Varianta corectă e să cauți pe cineva care să nu se prindă. Că nu se scrie niciodată așa.
4. vroiam
Repetați după mine: Voiam să scriu corect și inventam cuvinte. De exemplu, verbul ”a vroi”.
5. Dac-ai știi
Varianta corectă e Dac-ai ști. (cu D mare, de la Direcția 5. Care l-a cântat și scris la fel de bine!) Condiționalul-optativ se formează din verbul auxiliar “a avea” și verbul a ști, la infinitiv, cu un i. Când aveți dubii despre infinitivul ăsta, înlocuiți cu un verb mai evident, de exemplu: dac-ai mânca.
6. poți fii
Varianta corectă: Pot / poţi / poate / putem / puteţi / pot fi. Întotdeauna un singur i, bată-l Dumnezo!
7. să fi, să nu fi
Varianta corectă: Pot / poţi / poate / putem / puteţi / pot fi. Întotdeauna un singur i, bată-l Dumnezo!
7. să fi, să nu fi
Varianta corectă e să fii și să nu fii, întotdeauna cu 2 i când e cu ”să” (conjunctiv prezent). Tu să fii deștept, tu să nu fii altfel. (Când e sub forma de ”să fi fost” e diferit, e un conjunctiv perfect. Să fi fost atenți la profa de română, acum nu ne mai făceam de minune.)
8. să aibe
Asta mi se pare țărănia întruchipată, deși eu am aflat rușinos de târziu că se spune corect ”să miroasă” și nu ”să miroase”. O fi treabă de pe la Sibiu, habar n-am, dar nu mi-am revenit din șoc vreo 3 zile. Deci varianta corectă: să aibă.
9. să deie
Acum c-am tastat asta, mă tem c-o să-mi cadă degetele de la loc.
10. nu fă, nu zi
Variante corecte: nu face, nu zice, fiindcă negația se formează cu infinitivul. Când aveți dubii, faceți proba: nu mânca, nu spăla, nu spune prostii.
10+1. s-o trec și pe aia cu copiii?
O trec, deși e culmea culmilor tristeților în lumea literelor, probabil. Căscați urechile.
Și nu, astea de mai sus nu sunt valabile doar pentru cei care lucrează în domeniul literar. Limba română nu e numai pentru poeți și ziariști, e și pentru medici, pentru pictori, pentru tineri și pentru bătrâni, pentru bogați și săraci, pentru toată lumea: în fața limbii române suntem la fel de jmecheri. Cu jm mare, vorba unui prieten blond. 🙂😀
Tatăl, și-a certat f iul, fiindcă era beat.
Cine era beat, Tatăl sau fiul?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu