***

 Munții Ciucaș, parte a Carpaților de Curbură din Carpații Orientali, au o suprafață relativ restrânsă, dar deosebit de bogată în frumuseți naturale . 

Culmile lor împădurite se ridică mai întâi domol, apoi se umplu brusc de stâncării sculptate în fel și chip de forțele naturii . 

Cele mai multe din aceste forme le întâlnim în preajma Vârfului Ciucaș (1954 m), unde Tigăile Mari, Tigăile Mici, Babele la Sfat, Turnu lui Goliat, Mâna Dracului și alte stânci izolate ne vor cuceri instant . 

Ceva mai departe, spre SE , creasta ascuțită a Gropșoarelor și Zăganului cu Colții Zăganului fac deliciul drumețului ce trece prin Poarta de Aramă. Munţii Ciucaş sunt alcătuiţi din două culmi principale, culmea Ciucaş-Bratocea pe aliniamentul SV-NE şi culmea Gropşoarele-Zăganu pe directia NV-SE , unite prin înşeuarea muntelui Chiruşcan. 

Cel mai inalt pisc este Vârful Ciucaş, având 1.954 m . 

Alte vârfuri sunt Zăganu (1883 m) şi Tigăile Mari (1845 m). 

Vegetație În cadrul Masivului Ciucaş există o rezervaţie naturală cu relief ruiniform şi cu o vegetaţie bogată de pajişti , tufărişuri (afin, ienupăr , smirdar , jneapăn) şi plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colţ). 

Fauna În Masivul Ciucaş trăiesc numeroase animale sălbatice : urs , mistreţ , cerbn, rîs, vulpe ,  jder , veveriţă , pisică sălbatică , capră neagră , etc . 

Păsările sunt reprezentate prin vultur , acvilă de munte , uliu , privighetoare , cinteză , iar reptilele prin vipera comună şi şopârla de munte . 

Ciucașul e un munte al uriașilor încremeniți, un muzeu al figurilor de stâncă, o împărăție cucerită definitiv de vântul neobosit . 

Trebuie amintită și Culmea Bratocea , întinsă pe mai bine de 5 km , o înșeuare stâncoasă presărată și ea din când în când cu forme pitorești de tipul colților stâncoși (Sfinxul Bratocei și Colții Bratocei).

Primăvara , pajiștile alpine și tufele bogate de smirdar , dau un colorit deosebit acestui masiv . 

Pe culmea Ciucaş – Bratocea se pot întâlni forme geomorfe precum Babele la Sfat , Sfinxul Bratocei , Mâna dracului şi Turnul lui Goliat ce s-au format prin eroziunea vântului şi coruziune . 

Cetatea Tigăilor este cea mai impresionantă dintre plăsmuirile de piatră ale masivului: o piramidă imensă, ce domină peisajul la capătul din spre nord-vest al podişului Chiruşca , la bază stâncile apar ca nişte coloane unite la bază , brăzdate de şanţuri de eroziune, cu conuri de grohotiş . 

După zona Valea Berii , pe zona Văii Teleajenului până în localitatea Cheia valea se îngustează între culmile Balabanu şi Babeş , formând chei în conglomerate cu cascade şi reprezişuri, zona este cunoscută sub denimrea de Cheile Cheiţei .