Misterul vieții și morții Cleopatrei. Care a fost soarta celor patru copii ai legendarei regine a Egiptului
Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr, fiind fiica regelui Ptolemeu al XII-lea și a unei femei al cărei nume istoria nu l-a reținut și avut mai mulți frați, dintre care sunt consemnați Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu al XIV-lea și cel puțin o soră, Arsinoe. După ce tatăl ei a fost ucis, Cleopatra a urcat pe tron și în același timp fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, domnind alături de ea în Egipt sub titlul oficial de soț al Cleopatrei.
Deși Cleopatra nu avea sânge egiptean, a fost singura din familie care a învățat limba egipteană. Pentru a-și spori influența asupra poporului, s-a proclamat fiică a lui Ra, zeul soarelui la egipteni și fiică a zeiței Isis.
Cleopatra a fost considerată cea mai frumoasă femeie din lume, s-a spus că nu purta bijuterii și vorbea șapte limbi, având o educație aleasă. Tutorele fetei a fost Philostratos, de la care a învățat oratoria și filozofia, fiind instuită la Musaeum, instituție fondată de Ptolemeu I Soter. Acest Musaeum era casa muzicii și a poeziei, o școală filozofică și o bibliotecă în același timp.
În scurt timp, Cleopatra a avut neînțelegeri atât cu fratele, cât și cu sora ei, Arsinoe, ceea ce a dus la declanșarea unui război civil în anul 48 î.Hr.
În momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, fugise în Egipt căutând adăpost, însă a fost ucis de oamenii fratelui Cleopatrei în 47 î.Hr..
Iulius Cezar a ajuns la scurt timp după acest eveniment în Alexandria și, după ce a aflat că dușmanul lui a murit, a decis să restabilească ordinea în Egipt. Cleopatra, încercând să intre în grațiile lui Cezar, s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfășurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. A atras astfel atenția liderului roman, care a fost de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Tânăra a ieșit învingătoare din conflictul intern și a rămas la domnie alături de un alt frate, Ptolemeu al XIV-lea.
Sora lor, Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde a trăit până în anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.
În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar și pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion. Apoi cei doi au locuit într-o vilă deținută de Cezar în afara capitalei. După ce generalul roman a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după aceea, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit chiar de sora sa. Regina și-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului.
După asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a a trecut printr-un nou război civil, oprit temporar în 43 î.Hr., odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar și moștenitorul ales de acesta, generalul Marc Antoniu și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor că ar fi fost susținătoarea adversarilor lui Marc Antoniu.
Dar Cleopatra își dorea să-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar. De aceea în 41 î.Hr. s-a înfățișat în fața lui la Tarsus într-o barjă, costumată în Venus, zeița iubirii la romani. Frumoasa regină l-a sedus pe general și s-a întors cu el la Alexandria, petrecându-și iarna împreună.
Un an mai târziu, în anul 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), în încercarea de a repara alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze.
La trei ani după nuntă, Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a plecat spre est, plănuind să se întâlnească cu Cleopatra în Siria. În timpul cât au fost separați, Cleopatra născuse doi gemeni, un băiat, Alexander Helios, și o fată, Cleopatra a VIII-a Selene, copiii generalului.
În august sau septembrie 36 î.Hr. Cleopatra i-a mai oferit un fiu generalului Marc Antoniu, pe Ptolemeu Philadelphus.
Pentru a se răzbuna pe Marc Antoniu, fostul lui aliat, împăratul Octavian i-a declarat război Cleopatrei, iar pe 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul pe care îl făcuse față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.
După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu a fost înștiințat că frumoasa regină a murit, și de durere s-a înjunghiat cu propria sabie. Legenda spune că, înainte de a muri, a fost informat că, de fapt, Cleopatra este încă în viață și a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, implorând-o pe aceasta să facă pace cu fostul său adversar, Octavian, apoi a murit în brațele ei. După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei.
După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria a fost cucerită de romani, care au înconjurat mausoleul în care se afla Cleopatra. Când a aflat că va fi trimisă în lanțuri la Roma, ca trofeu al victoriei romane, Cleopatra s-a pregătit pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase și îmbrăcându-se în cele mai bune haine ale ei.
Regina și-a scris testamentul cerând să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, și l-a lăsat la conducerea Egiptului pe fiul ei, Cezarion, care urma să domnească sub numele Ptolemeu al XV-lea.
Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., la vârsta de 39 de ani, probabil lăsându-se atacată de vipere (sau cobre, după alte versiuni). Trupul reginei Egiptului a fost îngropat alături de cel al lui Marc Antoniu pe țărmul Mării Mediterane. Curând Octavian l-a executat pe fiul cel mare al Cleopatrei, a anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit averea Cleopatrei pentru a-și plăti mercenarii.
Legenda spune că Octavian i-a luat pe ceilalți trei copii ai reginei și ai lui Marc Aureliu - Alexander Helios, Cleopatra Selene și Ptolemeu Philadelphus și i-a dus din Egipt la Roma. Împăratul și-a sărbătorit triumful militar plimbându-i pe cei trei orfani încătușați în lanțuri de aur pe străzile Romei. Lanțurile erau atât de grele încât copiii nu puteau merge, provocând reacții de simpatie din partea romanilor. Octavian i-ar fi dat pe cei trei mici prizonieri în grijă Octaviei Minor, fosta soție a tatălui lor.
Despre Cleopatra Selene se știe că a supraviețuit până la vârsta de 35 de ani și a fost căsătorită cu Juba din Mauretania, un rege supus Imperiului Roman, devenind astfel regină a Mauretaniei, provincie romană din Africa de Nord, aflată pe teritoriul Algeriei și Marocului de astăzi. Fratele ei geamăn, Helios, a dispărut din mărturiile istorice, ceea ce poate însemna că a murit înainte de a ajunge la maturitate. Ultimul fiu al Cleopatrei, Ptolemeu Philadelphus, ar fi supraviețuit până la vârsta adultă, dar nu există mărturii despre d estinul său ulterior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu