***

 EVENIMENTUL ZILEI  - 10 AUGUST 1793 - INAUGURAREA MUZEULUI LUVRU, PARIS, FRANŢA -

În 10 august 1793 a fost inaugurat Muzeul Luvru din Paris; în colectiile muzeului se afla doua dintre celebrele opere ale artei universale: „Mona Lisa” si „Venus din Milo”. Le Louvre, caruia noi ii spunem Luvru, in baza unei legi datata 23 iulie 1793. Memorialistii consemneaza ca atunci cand Ludovic al XII-lea (1462-1515) achizitiona primele picturi italiene pentru palatul sau, nu facea decat sa imbogateasca unele decoratiuni picturale mostenite deja de la predecesori.Regele a incercat insa sa-si organizeze un mod sistematic de a face asemenea achizitii, iar pasiunea lui pentru arta era probabil bine cunoscuta, de vreme ce Leonardo da Vinci i-a trimis in 1507 o panza, reprezentand-o pe Madonna, pentru a fi expusa intr-unul din saloane.Francisc I (1494-1547) este primul rege al Frantei care a infiintat un "salon de picturi", destinat exclusiv expunerilor de tablouri in cadrul palatului, pentru a fi vizionate de membrii curtii, nobili si vizitatori de seama.El a achizitionat mai multe tablouri semnate de Leonardo da Vinci, trimitand totodata in Italia un consilier personal insarcinat numai cu identificarea si achizitionarea altor valoroase picturi renascentiste.Astfel se nastea la Paris prima colectie privata de arta clasica de sevalet, care facea o puternica impresie asupra elitei sociale a timpului. Din pacate, cele mai multe din respectivele panze au disparut in conditii imposibil de identificat. Dar, la vremea sa, colectia continua sa se dezvolte cu contributia aproape a fiecarui nou rege al Frantei, care nu s-a lasat impresionat de costuri. Regii au ajuns sa angajeze specalisti valorosi, pentru administrarea, pastrarea si dezvoltarea colectiei.In aceste conditii, legea din 23 iulie 1793 statua numai institutionalizarea gestiunii inestimabilelor valori, pentru folosul public, in cadrul unui tezaur artistic deja existent la acea data.Cu toate acestea, accesul amatorilor era inca limitat. Legea stabilea ca muzeul este creat pentru a putea fi vizitat de specialisti si artisti in domeniul artelor plastice, anume legitimati in acest sens, publicul larg avand acces numai in zilele de duminica.Aceasta situatie ciudata a durat cateva decenii, muzeul devenind accesibil zilnic tuturor abia in anul 1855. Dn acel moment, Luvrul incepea sa capete o noua conotatie, incepea sa devina un obiectiv de interes turistic atat pentru francezi, cat si pentru strainii care vizitau Franta. Faima muzeului devenea europeana.

Prin grija autoritatilor, dar si a marilor personalitati de cultura ale epocii, muzeul a facut neincetat noi achitizii si s-a dezvoltat treptat, ultima extindere fiind facuta in anul 1981, cand aripa Richelieu a palatului, ocupata pana atunci de Ministerul de Finante al Frantei, a fost cedata muzeului, ministerul mutandu-se intr-o alta locatie.Astazi, Luvrul este unul din cele mai de seama muzee ale lumii inregistrand 10 milioane vizitatori in 2012. Suprafata intregului muzeu este de 210.000 mp, din care 60.600 mp reprezinta numai expozitii pentru public, unde sunt expuse piese de pictura clasica, sculptura, arta aplicata si raritati antice.Faptul ca inaugurarea avea loc la patru ani dupa izbucnirea revolutiei franceze, lasa uneori impresia ca muzeul este rodul promovarii artelor de catre republicani. Fara sa negam rolul pe care l-au avut intelectualii revolutionari in initiativele lor, merita totusi amintit faptul ca primele colectii de opere de arta in aceasta incinta regala din Paris, devenita ulterior Luvru, este mult mai veche si incepe prin secolul XV.Muzeul Luvru (franceză Musée du Louvre) este cel mai mare muzeu de istorie şi artă din Franţa (după suprafaţă, 210.000 m2 dintre care 60.600 m2 destinaţi expoziţiilor) şi unul dintre cele mai importante muzee din lume. Situat în centrul capitalei franceze, Paris, între cheiul drept al Senei şi strada Rivoli (franceză Quai de Louvre - Rue Am. de Coligny - Rue Rivoli), în primul arondisment, într-o clădire istorică, fost palat regal, Palatul Luvru. Exponatele de artă franţuzeşti acoperă o largă parte din istoria Franţei, de la Dinastia Capeţienilor până în zilele noastre.Muzeu cu caracter universal, Luvrul posedă opere de artă din epoci diferite ale civilizaţiei, din antichitate până la1848 şi acoperă o arie geo-culturală întinsă, de la Europa occidentală, Grecia, Egipt până la Orientul Apropiat (laParis există - în linii mari - o împărţire a domeniilor de expunere muzeală: arta europeană din perioada de după1848 este încredinţată Muzeului d’Orsay şi Centrului Pompidou iar artele asiatice sunt expuse la Muzeul naţional de Arte asiatice Guimet, arta africană, americană şi din Oceania este sub tutela Muzeului Quai Branly), o serie de capodopere fiind expuse în Pavilionul Sesiunilor al muzeului Luvru. Operele prezente la Luvru sunt într-o mare varietate, de la picturi, sculpturi, desene până la ceramică, obiecte arheologice sau alte obiecte de artă.Printre piesele cele mai celebre prezente la Luvru se numără şi Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda de Leonardo da Vinci sau Libertatea conducând poporul de Eugène Delacroix. 

Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regeluibabilonian Hammurabi. Codul, scris probabil în jurul anului 1760 î.Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege şi un Epilog. Textul a fost săpat pe o stelă din diorit lungă de 2,25 metri. Stela a fost descoperită în 1902 de M. J. de Morgan în timpul săpăturilor arheologice efectuate la Susa. Se presupune că a fost pradă de război luată de un cuceritor dintr-un oraş babilonian.

Venus este numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Iniţial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii, ea a fost identificată apoi cu Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. Era considerată strămoaşa romanilor datorită întemeietorului legendar, Aeneas, şi juca un rol important în multe mituri şi festivităţi romane.

Gioconda (ital.: La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare şi un surâs abia schiţat. Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Puţine alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracţia principală pentru orice vizitator. Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm.Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deşi recent cercetătorul Giuseppe Pallanti din Florenţa tinde să confirme afirmaţia lui Giorgio Vasari, după care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membră a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetări anterioare ajunseseră la concluzia că portretul ar reda figura unei înstărite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al cărei nume ar explica şi a doua denumire a tabl oului.