$$$

 Curiozități despre București - România

1.) Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din Uniunea Europeană. 

2.) Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.

3.) Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.

4.) Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în anul 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

5.) Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

6.) Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.

7.) Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în anul 1779 Alexandru Ipsilanti, pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului, porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

8.) Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania , lucru ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.

9.) Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în anul 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10.) Între anii (1798 - 1831), populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul din anul 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între anii (1948 - 1992) populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

11.) Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele.

12.) Bucureştiul este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing, Atlanta, Budapesta sau Hanovra.

13.) Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între anii (1929-1934) în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

14.) Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o “o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”. Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș. Aceştia au fost un succes.

15.) Balta Alba - Aici se afla o groapă de var, unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Când ploua, locul devenea o baltă de culoare albă. 

16.) Băneasa - nevasta banului. În cazul de față, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

17.) Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înțelegeau cu Habsburgii, iar asta îi facea prieteni). La fel procedează și o parte dintre apropiații lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu se știe dacă au stat doar ca să-și tragă sufletul, ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucuresti, husarii lui Bercsenyi au luat o pauză. 

18.) Colentina - Probabil e doar o legenda (asemănătoare cu legenda numelui Bucureștilor ). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul băltit, unde Matei Basarab i-ar fi aruncat pe turci într-o bătălie. 

19.) Cotroceni - Numele îi vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc",un vechi regionalism care înseamnă "a cotrobăi", "a scotoci", "a scormoni".

20.)Crângași - Etimologia este evidentă. Cândva, aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei - un crâng. Aici traiau, normal, crângașii. 

21.) Dămăroaia- aceasta moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris.

22.) Dealul Spirii - A fost botezat după numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat în anul 1765 pe Dealul Lupeștilor o biserica (Spirea Veche).

23.) Dristor- vine de la breasla piuarilor, care locuiau în această parte a Bucureștilor. Asezarea meșterilor piuari care se numeau «dârstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. 

24.) Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în București pe la vest, în anul 1821, isi așează aici tabăra de panduri.

25.) Ferentari - Paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui : vine din latină (!!!!) "Ferentarius" este un soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

26.) Floreasca- după numele boierilor care au stăpânit locurile respective : Florestii.

27.) Ghencea - Pe vremea fanarioților, Ghenci-aga era seful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat biserica Ghencei.

28.) Giulesti - O proprietate boiereasca : a Jeuleștilor.

29.) Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniți în București cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

30.) Militari - În secolul 19, aici era zona de instrucție militară, probabil și o garnizoană. O vreme, a funcționat aici "Pirotehnia Armatei".

31.) Pantelimon - își ia numele dupa Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greaca "pan" înseamnă "tot" și "éléïmon" înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

32.) Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independență : Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților. 

33.) Sălăjan - Un nume și mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Silaghi, cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan.

34.) Titan - Își ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construită la inceputul secolului XX.

35.) Vitan - De la D. Papazoglu aflăm ce este un vitan : "În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea".Sursă internet.