$$$

 CALENDARUL BUNICILOR PENTRU SEMĂNATUL CULTURILOR DE PRIMĂVARĂ !!!

Timpul de semănat al plantelor era ales în trecut de oameni în raport de condițiile climatice favorabile și de o anume fază de creștere sau descreștere a Lunii pe cer : 

- „Roadele care se fac ÎN PĂMANT ,precum cartofii, să fie semănate la Lună Veche, adică atunci când e luna plină......

- Iar cele ce se fac DEASUPRA PĂMĂNTULUI , cum sunt cerealele, la Lună Nouă”; 

„Luna de pe cer are un rol asupra seminței ce se aruncă în pământ și asupra creșterii și rodirii. - De aceea, SĂMĂNȚA TARE (secara, grâul, porumbul) s-o semeni pe pământ uscat, când luna este în creștere; altfel dai mâna cu sărăcia. 

- Iar SĂMĂNȚA MOALE (in, cânepă, ovăz) în pământ moale, când Luna e în descreștere”; „Luna dă colțul grâului” iar „Soarele crește și coace bobul” (Pamfile, 1915, p. 83) ș.a. 

Aceste informații etnografice țin de un puternic cult lunar. În credințele populare se stabileau relații directe, de analogie, între înhumarea morților în cimitire și a semințelor pe ogoare: în pământ, sămânța plantei și trupul neînsuflețit al omului urmau să germineze, să se întoarcă la viață.

Experiența repetată, cu reușitele și neîmplinirile ei, a ajutat omul să-și aleagă diverse repere care să-i indice momentele cele mai potrivite pentru semănatul plantelor :

- PORUMBUL se seamănă începănd de la Bunavestire și ține până la Arminden sau Ispas; 

- Semănatul GRÂULUI DE TOAMNĂ se face între Sântămării (15 august – 8 septembrie), de unde zicala „Toamna să semeni în praf, iar primăvara în noroi”, ceea ce ar însemna ca semănăturile de grâu, secară, orz să se facă de timpuriu; 

- Prin Banat, timpul cel mai potrivit pentru semănat FASOLEA era Armindenul; 

- În Bucovina, BOBUL se semăna până la Sângiorz; USTUROIUL DE TOAMNA la Sântandrei; 

- CĂNEPA la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai; CASTRAVEȚII la Arminden; 

- BOSTANUL la o sută de zile de la Crăciun; 

- BUSUIOCUL când încep broaștele să cânte; 

- MEIUL când înflorea porumbarul etc.

Datele despre semănatul culturilor agricole erau indicate de sărbătorile calendaristice, de înfloritul unor plante sălbatice, de sosirea păsărilor migratoare, de comportamentul insectelor etc. Acestea se corelau cu condițiile locale ale climei și solului, de altitudinea și latitudinea geografică, de soiurile plantelor. 

Până la începutul secolului al XX-lea Calendarul popular, care indica atât sărbătorile, cât și activitățile ce trebuiau efectuate, a fost pentru țăran un fel de tratat în agronomie...