$$$

 ✝️SÂMBĂTA LUI LAZĂR SAU SAMBATA FLORIILOR

1️⃣Sâmbăta dinaintea Floriilor se numeşte Sâmbăta lui Lazăr. Şi ea se numește de aceea aşa, pentru că în această sâmbătă românii serbează amintirea a trei Lazări şi anume:

 a) a lui Lazăr cel sărac, despre care e vorba şi în evanghelia lui Luca XVI, 19-31;

 b) a lui Lazăr din Vitania, fratele Martei şi al Mariei, pe care l-a înviat Domnul Nostru Isus Hristos înainte de Duminica Floriilor, ziua în care a intrat în Ierusalim; şi

 c) a unui Lazăr numit altmintrelea şi Lăzărel sau Lăzărică, care a murit de dor de plăcinte.

2️⃣Tot în această zi româncele de pretutindeni fac şi coc felurite copturi şi mai cu seamă plăcinte, care le împărțesc apoi sărmanilor de pomană, anume ca să nu pățească şi ele cum a păţit mama lui Lazăr, care a murit de dor de plăcinte, sau ca avutul care n-a voit să dea lui Lazăr cel sărac nici măcar o singură firimitură de pâine de pe masa sa ca să-și potolească foamea.

3️⃣În ziua aceasta e bine de dat de pomană încă şi de aceea că dacă fratele lui Lazăr cel sărac n-a fost bun la inimă şi îndurat, măcar că era destul de bogat, atunci cel puțin noi să fim mai înduraţi şi să dăm pentru cei sărmani, căci, făcând-o aceasta, Lazăr cel sărac cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor noastre.

4️⃣În Sâmbăta lui Lazăr nu e păcat de lucrat, numai de tors nu e bine, pentru ca să nu se îmbăleze morții, să nu li se dea bale, căci în această zi toţi morţii fără deosebire aşteaptă la poarta raiului.

5️⃣Drept aceea, nevestele, afară de tors, fac toate celelalte lucruri. Aşa, unele dintre dânsele merg în pădure şi aduc o buruiană numită țâța vacii, pe care o dau apoi vacilor, ca să dea lapte.

6️⃣Iar fetele răsădesc în această zi florile, crezând şi zicând că le va merge bine, pentru că-i Sâmbăta lui Lazăr şi a Floriilor. Româncele din Banat îndătinează de a scoate în această zi vestmintele, straiele şi hainele din casă afară spre a se aerisi în curte. Mai departe, atât fetele din Banat cât şi cele din Transilvania îndătinează în preseara Floriilor de a scoate şi a pune căutătoarea (oglinda) împreună cu cămaşa curată, care e menită spre îmbrăcare în ziua de Florii, sub un păr altoit, ca dimineața să răsară soarele peste ele. Cu oglinda şi cămaşa aceasta se fac apoi fermecătorii pentru dragoste şi sănătate.

7️⃣Românii din unele părți ale Munteniei, precum bunăoară cei din comuna Râjlețu-Vieroşi, județul Olt, nu plantează în săptămâna dinaintea Floriilor niciun fel de pom, nici nu pun semănături şi zarzavaturi, crezându-se că nu vor face fructe, ci numai flori. În alte părți, tot din Muntenia, este datină ca sâmbătă înainte de Duminica Floriilor, şi anume dimineață, să se adune toți copiii și copilele de şcoală la casa şcoalei, unde vine şi preotul cu cântăreţii şi cu icoana Domnului nostru Iisus Hristos. După ce s-au adunat cu toții la un loc, cântăreții și preotul, care e îmbrăcat bisericeşte, adică în epitrahil şi felon, iau icoana Domnului, încep a cânta: “Arătatu-s-au ale adâncului izvoare“, şi dimpreună cu dânşii cântă copiii şi copilele.

8️⃣Astfel apoi, “având fiecare în mână ramure de finic”, “se duc în rând şi cântând până la biserică“. Ajungînd la biserică, pun ramurele în “pridvorul bisericii şi, după ce intră toți în biserică, citeşte preotul” rugăciunea de iertare (îngenunchind toți) şi apoi miruieşte pe toți la iconostas.