Dușmani - Traian Demetrescu
Eram prieteni vechi, odată,
ba din acelaşi sat,
și pentr-o 'mpărăţie 'ntreagă
noi nu ne-am fi certat.
Dar într-o zi de sărbătoare,
mergând pe câmp agale,
c-o fată, dintr-un sat aproape,
ne-am întâlnit în cale.
„A cui eşti, fa?” - i-am zis în treacăt
„ia stăi din mers o leacă...”
„A cui să fiu?” - ea ne răspunde,
„A cui o şti să-mi placă...”
Atât a trebuit: o vorbă,
și-un semn cu salba mâinii,
și dintr-o vorbă de muiere
azi ne mâncăm ca câinii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu