$#$

 Douăzeci de ani

Aș vrea să șterg vreo douăzeci de ani,

Aș vrea să mă trezesc din nou un om matur,

Să uit de cei care mi-au devenit dușmani,

Să nu-mi mai amintesc ce am putut să-ndur.

Aș vrea să schimb ceva, să nu te fi-ntâlnit,

Să-mi văd de viața mea pierdută în banal,

Să uit că am visat și că mi-ai oferit

Milenii de iubire, cu iz de rai real.

Vreau să te uit pe tine și tot ce nu mai am,

Ca să visez din nou că pot orice avea,

Să nu mă mai gândesc că am pierdut ce-aveam,

Să cred că aș putea să-mi văd de viața mea.

Nu pot să fiu iar tânăr, vreau doar să uit și-atât,

Să nu-mi mai zboare gândul la tot ce e mai rău,

Vreau să mai am speranță, nu să visez urât

Că merg pe fund de mare sau că mă urc în hău.

Am să mă-nfund în peșteri, am șa mă duc oriunde,

Să pot să cumpăr zile, să-nvăț vrăji de șamani,

Care cunosc misterul ce timpul ni-l ascunde,

Să pot s-arunc din viață vreo douăzeci de ani.

Și dac-o să se-ntâmple ca mintea-mi obosită

Să se goleasc-atât cât să îți uite chipul,

Nu mi-ar păsa de tine și-aș vrea să fii iubită,

Dar tu să nu iubești, pân' s-o găta nisipul.