***

 SUNTEM PE MÂNA UNOR MARI NEBUNI

Adrian PAUNESCU!

 

Sunt nopţi şi zile pe pământ

când nu mai e nimica sfânt

și omul trage-n jug din greu,

nebunii pleacă din spital

și intră-n câmpul social

și îl ucid pe Dumnezeu.

 

Nebunii urcă-n vârf de tot,

comandă lumea idiot,

declară zilnic un război,

murim săraci, murim umili,

din moftul unor imbecili

și este vai şi-amar de noi.

 

Nebunii fac în lume foc,

în oameni nu mai cred deloc,

ca în relicve care-au fost,

zoologia e la preţ,

stau geniile în coteţ

iar Shakespeare li se pare-un prost.

 

Nu mai există nici valori,

nu se mai nasc nemuritori,

există bani şi-atâta tot,

să fim maimuţe-n carnaval,

maimuța n-are ideal,

maimuța are numai bot.

 

Sunt puse ţările la zid,

democrația e un vid,

sub echilibrul pururi frânt,

se-aruncă-n lume maladii,

popoarele spre-a se rări,

că-s prea mulţi oameni pe pământ.

 

Şi totuşi, neamul omenesc,

contrar acelor ce-l pândesc,

va ridica pământu-n cer,

din piatră ne vom lua ovăz

și vom lansa cumplitul văz

din ochii orbi ai lui Homer.

 

Dar deocamdată

suntem pe mâna unor nebuni,

suntem pe mâna unor mari nebuni.