Suflete gemene
Voi scoate inima din piept
Și-o s-o transform în tranfafir,
Am doar o inimă, e drept,
Nu pot să-ți dau decât un fir.
Dar e un fir însângerat,
E rupt din corpul omenesc,
El nu-nțelege c-ai plecat,
Îți spune doar că TE IUBESC!
Să-l ții adânc la pieptul tău,
Căci el căldură îți va da,
El este rupt din pieptul meu
Și ține-n el iubirea mea.
Iubito, vreau să știi ceva,
Eu te iubesc și te ador,
Acel fir e-nvățat așa,
Va lăcrima atunci când mor.
Dar nu vreau să te întristez,
Iubita mea fără de seamăn,
În orice noapte te visez
Și-n vis, tu îmi ești suflet geamăn.
Îți simt durerea când ești tristă
Și bucuria când zâmbești,
Căci tu ești suflet de artistă
Și nu poți să nu mă iubești.
Degeaba mintea îți va spune
Că ce vrei tu e imposibil,
Când două inimi sunt nebune
Și imposibilu-i posibil.
Ionel Tudor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu