Nu am știut
Ionel Tudor
De când am apucat să știu ce sunt,
În orice zi am învățat ceva,
Nu m-am oprit când am ajuns cărunt,
Nu am știut că pot să fiu așa.
Am înțeles că timpul nu așteaptă
Și tot mereu am stat corect în șa,
Țin capul sus și țin coloana dreaptă,
Eu am dorit să pot trăi așa.
Mi-am spus părerea în orice condiții,
Nu m-am temut că vorb-ar deranja,
Cred doar în fapte, nu în superstiții,
Am învățat să pot gândi așa.
Și toată viața mea a fost o luptă,
Mi-am apărat mereu dreptatea mea,
Am ales uneori panta abruptă,
Nu am știut că pot lupta așa.
Și am avut mereu un scop al meu,
Un vârf înalt care să-l pot urca
Și am visat că pot mai sus mereu,
Nu am știut că pot visa așa.
Și-n dragoste am dat sufletul tot
Și am iubit și fără voia ta,
M-am înecat că nu știam să-not,
Chiar nu știam că pot iubi așa.
Și dup-un timp, când totul a trecut,
Am reușit să iert trădarea ta
Și-am așteptat din nou alt început,
Nu am știut că pot ierta așa.
Visul s-a stins, iubirea s-a topit
Și am uitat de tot ce ne lega,
Dar am uitat să fiu iar fericit,
Nu am știut că pot uita așa!
Am sufletul închis și inima la fel,
Nu sțiu dacă le pot resuscita,
Nu mai găsesc acum în viață nici un țel,
Dar nu aș vrea să pot muri așa.
Mai e puțin și totul s-a sfârșit,
Dar până atunci când se va termina,
Sper să găsesc alt suflet necăjit,
Aș vrea să cred c-o să renasc așa.
Iar când va fi să plec din lumea asta,
Nu voi fi trist că nu voi învia,
Voi înțelege c-asta mi-a fost șansa
Și voi fi mândru c-am trăit așa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu