***

 IPOCRIZIA COPIILOR

În relația voastră cu MAMA și TATĂL vostru nu luați în considerare dacă frații voștri le dau, de ce să le dau eu? Dacă frații mei nu contribuie, eu de ce să contribui?

În consecință, trebuie să țineți cont de faptul că a oferi MAMEI și TATĂLUI FĂRĂ A AȘTEPTA CA CEILALȚI SĂ DEA VA FI ÎNTOTDEAUNA IMPORTANT, lucrul rău este că în această viață NU TOTUL ESTE BANI.

Este o companie alături de tine, o conversație la micul dejun, prânz sau cină,

ajutor în casa ta pentru a vedea și a verifica de ce are nevoie părintele tău,

Întreabă-l de ce are nevoie, cu ce te pot ajuta.

Dar mulți dintre noi, punem ca pretext:

EU NU AM BANI,

EL SAU EA AU O PENSIE, pentru ce vrea mai mult?

EU NU SUNT SINGURUL LUI COPIL,

NU AM TIMP,

AM MULT DE LUCRU,

MI-E GREU SĂ MĂ DUC SĂ-I VĂD

Absurdul este că atunci când îi vezi în sicriu, în acel moment dacă ai sau cauți bani, dacă ai timp, îți lași serviciul și nu îți este greu să mergi la priveghi și la înmormântare; doar în acea situație ai tot timpul din lume să fii alături de ei atunci când persoana iubită nu mai poate VEDEA, AUZI, SIMȚI.

Trist, dar real.

REȚINEȚI: recunoștința pe care o arătați pentru părinții voștri va fi aceeași recunoștință pe care copiii voștri o vor arăta pentru voi.

- Web