***

 Moartea lui Sigmund Freud

Sigmund Freud s-a născut pe 6 mai 1856, la Freiberg, în Moravia, într-o familie de evrei așkenazi, și a fost primul din cei nouă copii ai Amaliei și ai lui Jacob Freud. Cu toate că părinții nu erau înstăriți și trăiau într-un apartament mic și aglomerat, au făcut sacrificii uriașe pentru ca Sigmund să primească o educație bună. A fost un copil precoce și deosebit de silitor, șase ani la rând a fost primul din clasă, iar la terminarea școlii vorbea greaca, latina, germana, ebraica, franceza și engleza.

Sigmund a studiat medicina la Universitatea din Viena, iar în timpul celui de al treilea an a început să lucreze în laboratorul de fiziologie al facultății. După alți doi ani a devenit medic de spital, fiind repartizat în secțiile de psihiatrie și dermatologie, iar în 1885 a obținut un post de docent în neuropatologie la Universitatea din Viena. Doctorul a primit apoi o bursă din partea statului austriac și a petrecut 19 săptămâni la Paris, în clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salpêtrière condusă de Jean Martin Charcot, medicul care trata anumite tulburări nervoase prin hipnoză. Sub coordonarea lui Charcot, Freud a început să studieze isteria.

În 1886, a revenit acasă și a deschis la Viena un cabinet privat de psihiatrie, specializat în tulburări cerebrale și nervoase, dar, pentru că aplica metodele și concepțiile lui Charcot, considerate lipsite de etică de către corpul medical vienez, a fost privit cu mare reticență de către colegi.

În același an s-a căsătorit cu Martha Bernays, nepoata rabinului șef din Hamburg, Isaac Bernays. Cuplul a avut șase copii: Mathilde, Jean-Martin, Oliver, Ernst, Sophie și Anna. Din 1891 până când au părăsit Austria, în 1938, Freud și familia sa au locuit într-un apartament aflat pe Berggasse 19, lângă Innere Stadt, un cartier istoric din Viena.

Între anii 1895 și 1900, Freud a formulat cea mai mare parte a concepțiilor sale care au format nucleul psihanalizei teoretice și practice, s-a ocupat de semnificația viselor și a actelor ratate („lapsusuri”) și a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantilă și a „complexului Oedip”, care ar sta la baza legăturilor erotice inconștiente ale copilului cu părintele de sex opus. În 1938, cu puțin timp înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra, unde și-a petrecut ultimul an al vieții. A plecat din Viena cu trenul Orient Express pe 4 iunie, însoțit de soția sa, Martha, fiica cea mică, Anna, menajera lor și un medic, sosind la Paris a doua zi.

Aici a fost oaspete al prințesei Marie Bonaparte, strănepoata unuia dintre frații mai mici ai lui Napoleon Bonaparte, devenită o renumită psihanalistă a epocii. În noaptea următoare, familia Freud a plecat în Marea Britanie, ajungând în Gara Victoria pe 6 iunie.

Printre vizitatorii psihanalistului refugiat la Londra s-au aflat Salvador Dalí, Ștefan Zweig, Leonard Woolf, Virginia Woolf și H. G. Wells. Marie Bonaparte, buna lui prietenă și admiratoare, a venit și ea spre sfârșitul lunii iunie în Marea Britanie, pentru a discuta despre soarta celor patru surori mai în vârstă ale lui Freud, care rămăseseră în Viena. Prințesa a încercat să obțină vize de ieșire din Austria pentru bătrânele doamne, dar intervențiile ei au eșuat și toate cele patru femei au murit în lagărele de concentrare naziste.

Din cauza fumatului excesiv, Sigmund Freud s-a luptat cu o formă agresivă de cancer. Ajuns la Londra, boala s-a agravat și, când chinurile au devenit de nesuportat, a apelat la vechiul său prieten, medicul Max Schur, amintindu-i că discutaseră anterior despre fazele terminale ale vieții:

– Schur, îți amintești “contractul” nostru de a nu mă lăsa să sufăr atunci când va veni vremea? Acum nu mai este decât tortură și nu are sens.

Când Schur i-a spus că nu a uitat, Freud i-a mulțumit și i-a zis: “Vorbește cu Anna și, dacă crede că este corect, atunci pune capăt”. Anna Freud a dorit inițial să amâne moartea tatălui ei, dar doctorul a convins-o că nu are rost să îi prelungească chinul, iar pe 22 septembrie i-a administrat o doză de morfină, care a dus la moartea psihanalistului în jurul orei 3 dimineața.

La trei zile după deces, trupul lui Freud a fost incinerat la Crematoriul Golders Green din nordul Londrei, Cenușa a fost așezată ulterior în Columbarul Ernest George și, după ce Martha, soția lui, a murit în 1951, cenușa acesteia a fost d epusă în aceeași urnă.