***

 20 septembrie 1896 - S-a nascut poetul, dramaturgul si ziaristul român Scarlat Callimachi, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi , neam ce a dat Moldovei patru domnitori şi un mitropolit.

Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București), supranumit: Prințul Roșu, jurnalist român, eseist, poet futurist, sindicalist, activist comunist

Scarlat Callimachi a fost descendent al unor vechi răzeşi moldoveni din neamu­l Calmăş, din zona Câmpulungului. Callimachi numără printre strămoşi câţiva care au jucat un rol im­portant în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul ţării: Grigore, Ioan, Alexandru şi Scarlat, acesta din urmă fiind creatorul Codului Callimachi, tipărit în 1812 şi rămas în vigoare, ca lege fundamentală, până la Unirea Principatelor Române. Bunicul scriitorului, Theodor, era văr cu Al I. Cuza şi a fost învestit cu diferite demnităţi de către domnitor. Tatăl său, Alexandru, cărturar şi om politic, bun prieten cu N. Iorga, se retrage la moşia Stânceşti-Botoşani, loc în care îşi petrece copilăria şi Callimachi, sub atenta supraveghere a bunicii sale Zenaida.

A urmat cursurile Facultăţii de Drept la Paris. Revenit în ţară, colaborează la ziarele „Facla” şi „Chemarea”, editate de N.D. Cocea. În 1933, este condamnat la un an de închisoare de Tribunalul Militar din Iaşi pentru articolul Căderea Babilonului, publicat în „Clopotul”. Îmbrăţişează o ideologie de stânga, devenind un susţinător al mişcării comuniste si are o contribuţie importantă în apărarea muncitorilor arestaţi după greva de la Atelierele CFR „Griviţa Roşie”. Aduce avocaţi celebri din Franţa pentru a-i apăra în instanţă pe fruntaşii greviştilor. De atunci, i s-a spus „Prinţul Roşu”, poreclă romantică pentru unii, ironică pentru alţii.

Scarlat Calimachi a fost membru al Partidului Naţional Ţărănist Democrat, condus de N. Lupu si director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Şt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu, I. Vinea şi Ilarie Voronca. Obiectivul declarat al publicaţiei viza găsirea unor forme noi de exprimare artistică şi contestarea literaturii conservator-paseiste. Împreună cu B. Fundoianu, Armând Pascal şi Sandu Elias, Callimachi întemeiază gruparea de teatru modern Insula, printre susţinători numărându-se şi soţia sa, actriţa Dida Solomon. Ulterior se alătură revistei „Contimporanul”, editată de Ion Vinea. Între anii 1937 şi 1939, a făcut parte din „Comitetul mondial împotriva războiului şi fascismului”, înfiinţat în Franţa de Henri Barbusse şi de Paul Vayllant-Couturier. Între 1941 şi 1944, este trimis pe frontul rusesc. Era ofiţer de cavalerie şi făcea parte din Regimentul Trei Călăraşi.

După război, colaborează la ziarul „Victoria”, alături de alţi gazetari ai vremii. Dezamăgit de politică, se retrage din viaţa publică şi se dedică istoriografiei. Din 1948 a fost director al Muzeului Româno-Rus, o instituţie creată pentru amplificarea legăturilor culturale dintre România şi Uniunea Sovietică, până în 1963, când acest muzeu a fost desfiinţat, ca urmare a distanţării lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de influenţa URSS. Prinţul Roşu a fost căsătorit cu Dida Solomon, importantă actriţă a teatrului românesc, celebră pentru frumuseţea şi talentul său. Au avut un singur copil, Dimitrie Callimachi.

Pe 2 iunie 1975, Sacarlat Callimachi moare si este inmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti. „La răscruce de vremuri„, romanul publicat postum al Prinţului Roşu Scarlat Callimachi, este o frescă a societăţii româneşti din zona Moldovei, în anii tulburi de dinainte şi de după cel de-al doilea război mondial. Avand multe nuanţe autobiografice, este si povestea unui aristocrat moldovean sedus şi dezamăgit de credinţele com uniste.