***

 Ziua IMNULUI NAȚIONAL!

"Deșteaptă-te, române, din somnul cel moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman.

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Stefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

"Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Și oarba neunire la Milcov și Carpați!

Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

     

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,

Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,

În astfel de pericul s-ar face vânzători!

     

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

     

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

     

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

     

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!

Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

     

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!"

Părinții” Imnului Național:

* Imnul Național pe care-l cântăm azi a fost compus de Anton Pann (n. 1797 – d. 1854). Acesta a fost poet, publicist, compozitor și profesor de muzică religioasă și provenea dintr-o familie modestă din Bulgaria. E ciudat cum un om din altă țară ne-a compus nouă imnul, nu? Ei bine, se spune că Anton Pann a învățat limba română în perioada 1806 – 1812, când familia lui a locuit în Basarabia, iar el a făcut parte din corul bisericii din Chișinău. În 1812 el s-a mutat la București, acolo unde a cântat în cadrul altei biserici și a și studiat la Școala lui Petru Efesiul.

* Versurile imnului au fost scrise de Andrei Mureșanu (n. 1816 – d. 1863). Acesta s-a născut la Bistrița și a provenit tot dintr-o familie modestă, de la țară. În ceea ce privește educația, Andrei Mureșanu a studiat filozofia și teologia la Blaj, iar începând cu 1838 a fost profesor la Brașov. Primele lui poezii publicate s-au regăsit în revista „Foaia pentru minte, inimă și literatură”. Una dintre ele este „Răsunet”, cea care și-a schimbat ulterior numele în „Deșteaptă-te române”. Poetul a scris aceste versuri în timpul Revoluției din 1848 pentru a-i încuraja pe oameni.

❤️💛💙