miercuri, 31 iulie 2024

***

 

S-a întâmplat în 30 iulie 1894: S-a născut Alexandru Osvald Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, prozator, epigramist, poet, eseist şi traducător; fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1964).

Scriitorul Alexandru Osvald Teodoreanu, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, s-a născut la 30 iulie 1894 la Dorohoi şi este fratele scriitorului Ionel Teodoreanu.

Este fiul avocatului Osvald Teodoreanu şi al Sofiei Teodoreanu, fiică a compozitorului Gavriil Muzicescu şi profesoară la Conservatorul din Iaşi. A urmat cursuri la Liceul Naţional (1906-1910) şi la Liceul Internat din Iaşi (1910-1914), fiind pasionat de limbile latină şi franceză, apoi a absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri În timpul primului război mondial a fost mobilizat şi a participat la luptele din Transilvania şi din Moldova, fiind grav rănit. În 1920, şi-a obţinut licenţa în drept şi a fost numit magistrat la Turnu Severin, dar a profesat doar şase luni. În 1930 a fost cooptat în conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, iar în 1934 s-a angajat ca funcţionar la Fundaţiile Regale.

A debutat în 1916 cu versuri, în săptămânalul „Capitala'' Ulterior a devenit unul dintre principalii colaboratori ai revistei „Viaţa românească'', din al cărei cerc face parte.

A scris, de asemenea, la publicaţii precum „Versuri şi proză'', „Însemnări literare'', „Adevărul'', „Adevărul literar şi artistic'', „Gândirea'', „Lumea'', „Opinia'', „Contimporanul'', „Lumea literară şi artistică'', „Bilete de papagal'', „România literară'', „Jurnalul literar'', „Revista Fundaţiilor Regale'', „Universul literar'' ş.a. De asemenea, după al doilea război mondial a mai scris la „Lumea'' lui G. Călinescu şi ulterior la „'Magazin'', unde a susţinut o originală şi spirituală cronică gastronomică, în continuarea celei de „Adevărul literar şi artistic''.

Pseudonimul care l-a consacrat este Păstorel, dar a mai semnat şi ca Don Quichotte, Lares, Măscăriciul Vălătuc, Red ş.a.

Cea mai importantă carte a lui Al.O. Teodoreanu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc'' (1928, Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistică şi umoristică românească din perioada interbelică. Alte volume publicate: „Mici satisfacţii'' (1931), „Un porc de câne'' (1933), „Bercu Leibovici'' (1935), „Tămâie şi otravă'' (I-II, 1934-1935), volumul de epigrame „Vin şi apă'' (1936), volumul de poezii lirice „Caiet'' (1938), „Berzele din Boureni'' (1957) ş.a.

În 1937 a primit Premiul Naţional pentru proză.La sfârşitul anilor '50, ca urmare a epigramelor sale de circulaţie orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat şi condamnat, ieşind din detenţie în 1962. Seria generoasă de epigrame pe care a scris-o i-a adus lui Alexandru O. Teodoreanu porecla „Păstorel", devenită pseudonim ocazional. Iată versurile în care autorul explică provenienţa acestui pseudonim: „Am păstorit în viaţă vinuri rare / De-aceea îmi şi zice Păstorel / Şi de la Grasa pân-la Otonel / Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare". Făcuse de asemenea parte, începând cu 1930, din conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, alături de Mihail Sadoveanu şi Demostene Botez, şi lucrase în cadrul Editurii Fundaţiilor Regale, din anul 1934. 

Al. O. Teodoreanu a încetat din viaţă la 15 martie 1964, la Bucureşti.


Nicolae Uszkai


Surse:

„Dicţionarul general al literaturii române'' apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007

http://www.autorii.com/scriitori/alexandru-osvald-teodoreanu/

https://www.ziarulmetropolis.ro/pastorel-teodoreanu-epigramistul-care-si-a-daruit-inima-femeilor-si-ficatul-vinurilor/

http://www.viatasiopera.ro/teodoreanu-pastorel/biografie.html

http://www.ziare.com/cultura/cultura-romaneasca/cine-a-fost-boemul-nonconformist-pastorel-teodoreanu-documentar-1308405

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

***

 BOALA – MARIN SORESCU Doctore, simt ceva mortal Aici, în regiunea ființei mele Mă dor toate organele, Ziua mă doare soarele Iar noaptea lun...