***

 Năluca

Aerul mirosea a ferigi și arome de plante necunoscute, plăcute, te amețeau picurând în urechi murmurul unui pârâu care curgea printre rădăcinile uriase și pietrele de dimensiuni impresionante. O splendoare magică umplea cerul; din înalt coborau vârtejuri de foc și cercuri care se împleteau, în spirale de luminițe îmbrățișandu-se ca niște iubiți.

Gabriel, captiv într-un vis ciudat, zărește în aer un leagan de copil, aude un cântec și vede o mireasă adormindu-și pruncul, o fetiță. Fetița nu avea mai mult de două luni, era înfășată într-o păturică albă și purta o căciuliță cu ciucurași, sub care se iveau câteva fire subțiri și fine de păr castaniu.

Păstorul înțepenește de uimire și îi scapă mănunchiul de crengi de sub braț. Femeia, îmbrăcată în rochie lungă de mireasă, cu părul despletit până în poale, îi vorbește:

— Călătorule, nu știu ce forțe te-au adus, dar ești tare curajos, căci pe aici rareori calcă picior de om, iar cei care au intrat în pădurea blestemată nu au mai ieșit vii. Ia aminte! După miezul nopții, stejarii se vor transforma în reptile uriașe, târâtoare care se vor înălța ca niște șerpi spre cer și se vor arcui apoi ca niște vergi. Ferește-te de ele, căci poartă veninul Șarpelui-Oglindă.

Șarpele-Oglindă este o creatură mitică, al cărei venin, odată intrat în corp, te transformă treptat în sticlă vulcanică, un material negru și aspru, ca niște cioburi care îți spintecă oasele și îți transformă ochii în pietre reci și dure. Acesta este trimisul Regelui-Roșu, stăpânul focului deschis, care abia așteaptă să reînvie un vechi război al norilor.

Regele-Roșu este un spirit răzbunător al focului, ce poate controla flăcările și vântul, iar războiul norilor este o veche legendă despre luptele dintre elementele naturii, când cerurile se întunecau și fulgerele sfâșiau pământul.

Gabriel ascultă cu inima strânsă, încercând să înțeleagă avertismentele femeii. Creaturile pădurii, aceste reptile și Șarpele-Oglindă, păreau desprinse dintr-un coșmar.

— Ai grijă de tine, viteazule, și pleacă cu bine. Păstrează aceste lucruri doar pentru tine și nu spune nimănui, căci dacă vei povesti, vei uita chiar și tu cele știute.

O ușă se închide în văzduhul nepământean și în jurul ei apare un dans de albine uriașe, zumzăind ca la întoarcerea în stup. Vraja dispare și se aude din nou murmurul apelor liniștite. Dumbrăvile ce păreau de ceară își recapătă culoarea frunzelor și roua proaspătă se așterne peste ramurile tinere. Robby pare să presimtă pericolul și nechează de trei ori. Gabriel începe să-și revină, recăpătându-și puterile, ridică buchetul de vreascuri și se îndreaptă către camaradul său.

— Robby, s-au petrecut multe, dar nu ți le pot povesti. Să facem focul că nu am mai pus mâncare în gură de două zile.

Gabriel sapă o groapă adâncă de cincisprezece centimetri pentru a proteja focul de vânt și pentru a permite o ardere mai eficientă. Pe fundul gropii pune câteva pietre pentru a crea un strat izolator, pe care le acoperă cu pământ. Așază vreascurile într-o grămăjoară și le pune peste pământ, taie cu un topor câteva lemne mai lungi și mai groase pe care le așază deasupra vreascurilor în formă de piramidă. Focul se aprinde. Întunecimea se întinde peste pădure și nori negri ca de funingine acoperă cerul. Până să se domolească focul, la lumina acestuia, păstorul spală și taie prada și o proporționează în bucăți mici și mari pentru a-și prepara hrana pentru mai multe zile. Pinii gigantici, printre razele de fum, își mișcă umbrele de colo-colo precum un evantai. Zările păreau șerpi striviți de un ciomag împodobit cu pietre prețioase.

În timp ce se ocupa de foc, Gabriel își aminti de chipul nălucii. Îl recunoscuse. Era Ileana, verişoara mamei lui. O ştia dintr-o poză veche pe care fetele o făcuseră într-un târg. Vederea ei, deşi stranie, îi aduse un sentiment de melancolie şi un strop de înţelegere asupra propriului său destin.

Acum, mai hotărât ca niciodată, Gabriel ştia că trebuie să îşi continue drumul, să treacă prin încercările ce îl aşteptau şi să găsească perla tămăduitoare. Pădurea avea multe taine, dar el era pregătit să le descifreze, indiferent de pericolele  ce îl pândesc.