***

 ARDEA SPITALUL 

Nichita STĂNESCU 

Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte!...

...Ardea spitalul cu bolnavi cu tot

Şi flăcările sfârâiau în cărnuri

Râs alb cutremurat de savaot.

Ce râs, ce râs mă străbătu azi-noapte!

Ce râs de ziduri prăbuşite

Strivind sub ele urlete, clipite

Şi razele căzute ale lunii.

Şi luna... cum mai fulguia azi-noapte

Pe străzile pierdute-adânc în vis...

Şi cum mai fulguia pe cărnurile aspre!

Desfrâu de flăcări şi de vis ucis.

Ce flăcări prăvaleau azi noapte

râs fremătat şi alb şi savaot...

Ardeau, ardeau puroaiele azi noapte,

ardea spitalul, cu bolnavi cu tot.