***

 Asumarea – Oglinda Sufletului

Fiecare zi ne oferă șansa de a ne privi în oglindă și de a ne întreba: Cine suntem cu adevărat? Ce ne definește? Ce lăsăm în urma noastră? Dar, mai presus de toate, suntem dispuși să ne asumăm tot ceea ce suntem?

Asumarea este puntea dintre cine vrem să fim și cine alegem să fim. Este actul suprem de curaj prin care ne privim în profunzime, ne acceptăm lumina și umbrele, iubirile și greșelile, emoțiile și tăcerile. Asumarea nu înseamnă doar a recunoaște ce am făcut bine, ci și a accepta ce am greșit, a vindeca ceea ce doare și a merge mai departe cu fruntea sus.

Ne place să vorbim despre iubire, despre lumină, despre frumusețea sufletului. Dar iubirea adevărată nu poate exista fără asumare. Să îți asumi iubirea înseamnă să o trăiești în toată splendoarea și vulnerabilitatea ei. Să îți asumi lumina înseamnă să o porți fără teamă, chiar și atunci când alții încearcă să o stingă. Să îți asumi emoția înseamnă să o lași să curgă prin tine, fără mască, fără frică, fără ziduri.

Câți dintre noi trăim, însă, cu adevărat ceea ce simțim? Câți ne permitem să fim autentici? Câți avem curajul să spunem: „Da, acesta sunt eu. Aceasta este iubirea mea. Acestea sunt alegerile mele. Acesta este sufletul meu, cu toate ale lui.”

Ne este teamă de asumare?

Poate pentru că asumarea vine la pachet cu o responsabilitate uriașă. Când alegi să îți asumi viața, renunți la scuze. Când alegi să îți asumi iubirea, renunți la măști. Când alegi să îți asumi compasiunea, devii vulnerabil în fața lumii. Dar oare nu tocmai în această vulnerabilitate stă adevărata forță?

Empatia și compasiunea nu pot exista fără asumare. Să fii empatic înseamnă să îți asumi că durerea celuilalt te atinge. Să fii plin de compasiune înseamnă să îți asumi că uneori vei suferi alături de ceilalți, dar vei alege oricum să le fii aproape.

Asumarea este, în esență, adevăr. Nu doar față de ceilalți, ci mai ales față de noi înșine.

Astăzi, vreau să deschid această temă și să vă provoc la un exercițiu sincer:

Ce înseamnă pentru voi asumarea? Ce ați ales să vă asumați în viața voastră? Și ce vă este încă teamă să vă asumați?

Lăsați răspunsurile să vină din suflet. Pentru că acolo se află adevărul. Iar adevărul ne eliberează.