sâmbătă, 8 februarie 2025

*$*

 Fabula ACUL ȘI AȚA

        

Nenea Acul, țața Ața

Își pierdură dimineața

Pe un cot

De postav sau șeviot.

Nu prea știu porecla lor,

Pentru că nu sînt croitor.


Acul zise : - ,,Ce ai azi

De te-ncurci mereu și cazi ?

Cînd te rupi și cînd te-nnozi

La un fir cu două cozi.”


Ața zise : - ,,Tu mi-o spui,

Cînd mă duci așa haihui ?

Ia mai bine ține-ți gura

Și fă drept împunsătura.

Văd că lucrul nu ți-e drag,

Coși de-o zi la un nădrag

Și nu te-am văzut în stare

Să pui niște buzunare.

Te-ai întors de-atîtea ori

De la bumbi la cheotori,

Și cu toate că ți-am spus

Că-i pui strîmb, mai jos, mai sus,

Ca un încăpățînat

Tu nici nu m-ai ascultat.

Și clientul și patronul

Au văzut că pantalonul

Încercat a treia oară

Tot îl roade

Și nu-i vine cumsecade.

Ia nu te mai îngîmfa,

Lua-te-ar Naiba să te ia.

Cine treaba nu și-o știe

Ia o altă meserie.”

Zise Acul : - ,,Stai nițel.

Cîrpa-nfruntă pe oțel ?

Te-am simțit de-o vreme, Ață.

Că ajungi cam îndrăzneață.

Altă treabă nu mai ai,

De te ții de mine scai ?

Nu mai pot să fac un pas,

Că-mi dai una peste nas.

Numai să nu-ți pară rău.

Fii, mă rog, de capul tău.

Nu-i destulă o rușine,

Ca un maț c-atîrni de mine ?


Mult o să te mai rabd și car ?

Parcă ți-aș fi fost măgar.

Nu vezi c-ai îmbătrînit ?

Cicăleala te-a băbit

Și, din neagră, ai albit.

Tu ești ce feseseși : Ața ?

Îți dă, uite, și mustața.

Cînd m-am însurat cu tine

Nu te săturai de bine.

Ai uitat, de cînd te-am luat

De pe ghem, că ți-s bărbat ?”


- ,,Uite cine mă învață ! -

Îi răspunse țața Ață. -

Un sfrijit, un găunos,

Încrezut bărbat frumos.

Uită și el că, la zor,

L-am primit, de milă, chior.

De m-aș lua după sudalme,

I-aș cîrpi și două palme.”


La această sindrofie

A sărit dintr-o cutie

Acul bont cu gămălie,

Care nu se prea pricepe

Cît și celălalt să-nțepe.

Unde-l pui acolo șade,

Că e tare cumsecade.

Și s-a mai vîrît să fie

Și o copcă mărturie.

Și un nasture, tiptil,

De cămașe de copil.

Mai pîndea și-un crocodil

Cu gingiile căscate

Pînă pe la jumătate,

Gros în fălci și acuțit :

Foarfecele de croit.


Dar cînd fuse - de odată -

Cearta mai întărîtată,

A intrat, cum s-a făcut,

O mașină de cusut. 

✍️___Tudor Arghezi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

$$$

 De ce au dispărut cărțile și izvoarele istorice despre daci? Virgil Popescu          Despre istoria daco-geto-goților, adică a străbunilor ...