$$_

 Cum povestește viața

Magda Isanos 

"La-ncheietura mâinii mele-ascult

cum povestește viața, și mă mir,

și-mi amintesc și-acuma c-am fost fir

de iarbă, și-am fost scoică, mai demult.

Și poate mai-nainte-am respirat

pe-ntinderile vaste, și-am privit

în față cerul tainic și-am dorit

să nu mai fiu ocean, și-am fost uscat.

Eu știu ce simt copacii care cresc,

și fructele pe creangă când se coc,

ce simt vulcanii care izbucnesc,

c-am fost copac, și ramură, și foc.

Cu șerpii pe nisip am stat la soare

și-am mers la vânătoare, și-am ucis,

în piatră spaima gândului mi-am scris

când îmi făcusem brațe din picioare.

Și câte somnuri nu mi-au trebuit

ca de la capăt truda să mi-o iau,

și multe le-am uitat, dar pururi eu

am fost, și niciodată n-am murit..."