***

 Nunta de sânge 

Federico Garcia Lorca 

Ce cioburi mi se înfig în gură!

Pentru că am vrut să uit

și am ridicat un zid de piatră

între casa ta și a mea.

E adevărat. Îți aminteşti?

Și când te-am văzut din depărtări

mi-am aruncat nisip în ochi.

Dar am călărit pe-un cal

Și calul mergea la poarta ta.

Cu înțepături de bolduri 

sângele mi s-a înnegrit,

și delirul îmi umplea

carnea de otrăvuri.

Nu sunt eu de vină,

vina este a pământului

și a acelei miresme pe care-o au

sânii tăi și cosițele.

Traducere - Cornelia Cristea 

Bodas de sangre 

Federico Garcia Lorca 

Qué vidrios se me clavan en la lengua!

Porque yo quise olvidar

y puse un muro de piedra

entre tu casa y la mía.

Es verdad. ¿ No lo recuerdas ?

Y cuando te vi de lejos

me eché en los ojos arena.

Pero montaba a caballo

Y el caballo iba a tu puerta.

Con alfileres de plata

mi sangre se puso negra,

y el sueño me fue llenando

las carnes de mala hierba.

Que yo no tengo la culpa,

que la culpa es de la tierra

y de ese olor que te sale

de los pechos y las trenzas.