$$$

 A murit pentru a nu se căsători. Aceasta este povestea lui Rafael — geniul, cuceritorul și rivalul lui Da Vinci și Michelangelo.

Există o ipoteză care încearcă să explice de ce unul dintre cei mai mari maeștri ai Renașterii, Rafael Sanzio (cunoscut simplu drept Rafael), a trăit atât de puțin — doar 37 de ani. Unii istorici și biografi susțin că refuzul categoric de a se căsători i-ar fi fost fatal… Dar să le luăm pe rând.

Rafael s-a născut în anul 1483, în orașul italian Urbino. Ziua exactă a venirii sale pe lume rămâne necunoscută. După unele izvoare, a fost 28 martie, în timp ce alte surse o plasează în Vinerea Mare, la 6 aprilie.

Numele său complet era Rafael Sanzio da Urbino, adică Rafael Sanzio din Urbino. Totuși, partea mai curioasă a acestei istorii este că artistul își semna lucrările „Raphael Urbinas” — un nume ce părea să capete o rezonanță aproape nordică.

De ce ne amintim de Rafael?

Este pe deplin justificat să spunem că, în scurta sa viață, a creat mai multe capodopere decât ar fi izbutit o întreagă armată de pictori mediocri de-a lungul secolelor.

Cultura și arta Renașterii stau pe umerii a trei titani: Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti și, desigur, Rafael. Ei au trăit în aceeași epocă, au slujit aceiași protectori și au dat lumii creații fără seamăn.

Este ca și cum, la Liverpool, ar fi apărut simultan trei formații „The Beatles”. Aproape de necrezut, și totuși adevărat.

Unul dintre cele mai cunoscute atribute ale artei lui Rafael rămâne capacitatea sa de a îmbina frumusețea ideală cu armonia desăvârșită.

Picturi precum Madona Sixtină sau Școala din Atena trădează o stăpânire absolută a reprezentării figurii umane și o adâncă înțelegere a compoziției și a culorii. Rafael știa să surprindă emoțiile și caracterul personajelor sale, conferindu-le viață și expresivitate nepieritoare.

Unicitatea lui Rafael se regăsește și în darul său de a integra elemente din diverse stiluri și tradiții artistice.

Deși a fost puternic influențat de marii săi contemporani și rivali, Leonardo da Vinci și Michelangelo, Rafael a izbutit să-și construiască un limbaj propriu, definit prin armonie și limpezime. Acest lucru a făcut ca operele sale să fie nu doar de o frumusețe aparte, ci și accesibile unui public larg.

Viața personală

Marea sa iubire a fost fiica unui brutar, o tânără de o frumusețe cuceritoare, pe nume Fornarina (Margareta Luti). Ea a fost model pentru numeroase lucrări ale sale, dar nu a fost singura femeie din viața lui.

Biografii povestesc că Rafael avea reputația unui seducător notoriu, iar la un moment dat cardinalul Medici Bibbiena, unul dintre protectorii și susținătorii săi influenți, a decis să-l „salveze” de desfrâu și să-l așeze pe calea cumințeniei, adică să-l mărite.

Astfel, i-a făcut o propunere de nerefuzat: logodna cu nepoata sa, Maria Bibbiena. Rafael nu o cunoscuse pe tânără și nu nutrea nicio afecțiune pentru ea, dar nu putea să se împotrivească dorinței patronului său. În cele din urmă, s-a logodit cu Maria, însă căsătoria nu a avut loc niciodată.

Pictorul a amânat cât a putut această legătură, iar când răbdarea cardinalului părea să se fi epuizat, Rafael pur și simplu… a murit. Unii spun că de pneumonie, alții că din pricina exceselor trupești.

Moștenirea culturală

Astăzi, lucrările lui Rafael se găsesc în cele mai mari muzee ale lumii. Madona Sixtină poate fi admirată la Galeria din Dresda, iar frescele din Școala din Atena împodobesc pereții Vaticanului — operă considerată expresia supremă a spiritului clasic al Renașterii.

Numeroase creații de-ale sale se regăsesc și la Luvru sau la National Gallery din Londra. Aceste comori atrag milioane de vizitatori, dornici să se apropie de geniul Renașterii.

De ce Rafael continuă să fascineze privitorul modern? Pentru că este uimitor de universal: temele iubirii, ale cunoașterii și ale relațiilor omenești rămân mereu actuale.

Operele sale oferă un prețios îndemn la frumusețe și armonie în existența noastră. Influența lui Rafael se resimte nu doar în pictură, ci și în arhitectură, design și chiar în cultura populară, confirmându-i statutul de artist emblematic al istoriei universale.