$$$

 🛣️ Când au apărut primele șosele și poduri moderne în România? Iar în București, care a fost prima stradă pavată? Răspunsul coboară în timp, de la drumurile romane ale Daciei la primele servicii tehnice de stat din secolul al XIX-lea.

🏺 Moștenirea romană. După cucerirea Daciei, romanii au trasat o rețea de drumuri strategice — artere militare și comerciale care au legat castrul de la Drobeta de noile centre urbane, inclusiv Ulpia Traiana Sarmizegetusa. După retragea romanilor din Dacia, din anul 271, multe trasee s-au degradat; tradiția drumului „solid, cu straturi de fundație adânci” a supraviețuit însă în toponimie și în porțiuni reînglobate ulterior în căi moderne.

🛤️ Startul șoselelor moderne (sec. XIX). Primele programe coerente de șosele și poduri au început sub domnitorii Grigore Al. Ghica (Moldova, 1849–1856) și Barbu Știrbei (Țara Românească, 1849–1856). Știrbei a obținut în 1853 sprijinul Parisului, iar inginerul Léon Lalanne — profesor și director la Școala Națională de Poduri și Șosele — a venit la București pentru a pune bazele Serviciului de Poduri și Șosele în Muntenia.

🪨 Pietruiri și fundații. În practică, „întreținerea” a însemnat fundații de balast și pietriș pe vechile „șealuri”, apoi pietruiri propriu-zise. Din anul 1845 s-au lucrat traseele București–Focșani și București–Brăila; în 1846 au urmat Predeal–Izvor–Posada–Comarnic — primii pași spre o rețea rutieră continuă.

🧱 Prima stradă pavată în București. Capitala a început pavarea cu piatră cubică în 1870. Prima stradă pavată cu granit (adus special din Belgia) a fost „Pensionatului”, în Centrul Vechi — un semn că orașul intra, la propriu, pe o infrastructură urbană modernă.

🧭 „Cel mai bun drum din lume”, pe la noi. În epoca romană, împăratul Traian a ordonat realizarea unei șosele robuste între Drobeta-Turnu Severin și zona Sarmizegetusei (aprox. 200 km). Construită în câteva luni, cu structură de fundare de circa 1 m, drumul a rămas o referință de calitate timp de secole — iar porțiuni au fost ulterior înglobate în trasee moderne (ex. segmente ale actualului E70).

📌 De reținut: drumurile romane au dat „matrița” tehnică; reformele din secolul XIX au construit instituții și metodă; iar Bucureștiul a intrat în modernitate când piatra cubică a început să bată ritmul orașului. Între trecutul imperial și pietruirile domnești, povestea șoselelor noastre e, mai întâi, una despre rigoare tehnică — și abia apoi despre asfalt.