"Lucrezi 8 ore pentru a trăi 4.
Lucrezi 5 zile pe săptămână, pentru a te bucura de 2.
Lucrezi tot anul, pentru concediu de o săptămână.
Muncești toată viața pentru a te pensiona la bătrânețe.
Dacă ești norocos să prinzi acele vremuri de liniște și singurătate, în care să te bucuri de câțiva lei.
Îți dedici întreaga viață pentru a face viața șefului mai frumoasă.
Îți dedici toată tinerețea copiilor, iar la bătrânețe uită de tine.
Ești mereu pe fugă și epuizat: serviciu, casă, copii, curățenie, plata facturilor, mâncare, cumpărături, etc...
Vrei și tu să pleci într-o vacanță, dar nu-ți ajung banii aceia munciți pe brânci și lacrimi...
Te simți ca un robot, sclav locului de muncă, ce îți ajunge doar să-ți duci traiul, ce să mai vorbim de vacanță, uneori nu-ți ajung banii de la lună la lună.
Stau și mă gândesc dacă viața asta nu este o iluzie? O fi oare vorba despre a face mereu ceva pentru alții, dar niciodată pentru tine...?
Iar apoi, pe patul de moarte, te întrebi unde și cum ți s-au scurs anii, înecându-ți ultimele lacrimi..."
Sur sa: internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu