***

 Poker sentimental

Hiena nesătulă a ținerii de minte

a început să scurme din nou prin amintiri

de am ajuns ca hoții netrebnici, de morminte,

să duc în cîrcă sacul defunctelor iubiri.

Țigănci ce dau cu tîrnul și mătură peronul

ștergînd în urma toamnei frunzișul nevropat

ar vrea, tăindu-mi calea, să umple tomberonul

cu fetele căzute din cer la mine-n pat.

Rebele și lascive, fugite de acasă

s-au măritat aiurea și-au lepădat și prunci.

O, ținerea de minte e-o boală rușinoasă

că pierd seară de seară ce-am cîștigat atunci.