Îmi place
Îmi place iarna lângă foc cu tine
să fim doar noi, o cană de vin fiert,
și o cutie plină de praline,
sunt bune după dragoste, desert...
Îmi place să m-ascuzi, numai pe mine,
mai multe nopți la rând la tine-n piept,
să nu mă-nșeli oricând și cu oricine
mizând pe faptul că iubesc și-accept.
Îmi place gura ta când mă provoacă,
cu ea ferestrele mi le descui
ca să-mi stârnești staminele la joacă
și-apoi promiți că n-o dai nimănui.
Să fie-a mea cât dragostea va ține,
ceilalți să stea la rând de te doresc,
inima mea întreagă-ți aparține,
s-o cer pe-a ta ar fi ceva firesc.
Îmi place jocul dragostei să fie
curat și tandru, fluturi la mijloc,
metaforă să-mi fii în poezie -
Într-o poveste numai doi au loc .
versuri: Ioan Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu