Babe
Te caut prin poemele nescrise
când nu am somn și simt noaptea de gheață
și am cu tine-atâtea manuscrise
de nu le pot citi nici într-o viață.
Și plec la drum, îți bat sperând la ușă,
tu îmi deschizi de fiecare dată,
doar cât să-mi pui pe inimă cătușă
și fugi... mereu... nu m-ai vrut niciodată.
Te caut, Babe, încalc orice cutumă
și sufletul mi l-am vândut din toamnă,
dar n-ai văzut cum focul mă consumă
și la iubire zilnic mă condamnă.
Nu vreau să cred că ești stea căzătoare
și lași în urma ta o galaxie,
tentată doar să fii o muritoare
în orice vers banal de poezie.
Mă plouă ochii tăi ca o ninsoare
pe care o aștept de multă vreme,
mă ninge, Babe, mă ninge și mă doare
și când îmi scrii mesaje în poeme .
versuri: Ioan Grigoraș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu