$$$

 Acum 150 de ani, nu existau dentiști, iar problemele stomatologice erau tratate de bărbieri, echivalentul frizerilor de astăzi. În acea perioadă, profesia de dentist nu era bine definită, iar bărbierii, care aveau deja un rol esențial în îngrijirea personală a oamenilor, își extindeau activitățile și asupra sănătății dentare. 

Pe lângă tuns și bărbierit, aceștia erau adesea responsabili cu extracțiile dentare și alte proceduri de urgență, cum ar fi drenajul abceselor sau îndepărtarea dinților infectați.

Bărbierii-chirurgi, așa cum erau denumiți în multe părți ale lumii, erau instruți prin ucenicie și aveau cunoștințe de bază în chirurgie minoră, fiind adesea cei care tratau și problemele stomatologice. În lipsa unor tehnici anestezice eficiente, intervențiile erau dureroase, iar uneltele folosite, cum ar fi cleștele și fierul roșu, erau rudimentare.

În această perioadă, nu existau încă școli sau facultăți de stomatologie, iar tratamentele erau adesea improvizate, iar pacienții nu aveau multe opțiuni pentru a evita durerea. De abia în a doua jumătate a secolului XIX, când stomatologia a început să se dezvolte ca o profesie separată, bărbierii-chirurgi au fost înlocuiți treptat de dentiștii profesioniști, specializați în îngrijirea dentară.