$$$

 Acum 1.500 de ani, Europa a fost lovită de o Mică Eră Glaciară, o perioadă în care vremea s-a răcit brusc, afectând recoltele și ducând la foamete. Între anii 536 și 660, istoricii și cercetătorii consideră că omenirea a traversat una dintre cele mai dificile crize climatice din ultimele două milenii.

• Anul fără soare

Totul a început în jurul anului 536, când cronicarii din Bizanț și Irlanda au descris un fenomen straniu: soarele era „palid” și lumina lui abia încălzea pământul. Cercetările moderne arată că erupții vulcanice masive au acoperit atmosfera cu un nor dens de cenușă, blocând lumina solară.

• O iarnă care nu se mai termina

Temperaturile au scăzut dramatic, iar verile au devenit reci și ploioase. Recoltele au fost compromise ani la rând, ceea ce a dus la foamete și declin demografic în multe regiuni ale Europei. Criza nu a afectat doar continentul nostru: surse istorice arată că și în Asia s-au resimțit efectele aceleiași răciri bruște.

• Epidemii și haos social

Foametea a slăbit populația, iar în deceniile următoare a izbucnit devastatoarea Ciumă a lui Iustinian (541–542), care a ucis milioane de oameni. Împreună, aceste catastrofe au schimbat cursul istoriei: imperii s-au prăbușit, iar regatele europene au intrat într-o perioadă de instabilitate.

• Lecția naturii

Această Mică Eră Glaciară a durat mai bine de un secol și a arătat cât de vulnerabilă este omenirea în fața naturii. Pentru oamenii acelor vremuri, frigul nesfârșit, recoltele pierdute și bolile păreau semne ale mâniei divine, dar astăzi știm că erupțiile vulcanice și ciclurile naturale au fost adevăratele cauze.

• Un punct de cotitură în istorie

Perioada 536–660 a rămas în memoria colectivă ca una dintre cele mai întunecate ere, un timp în care frigul și întunericul au schimbat pentru totdeauna fața Europei medievale timpurii.